Având în vedere acest caz ROBOR, care nu mi-a adus decât o amendă și o țintă publică, îmi dau demisia din stabilirea ROBOR

Consiliul Concurenței a anunțat oficial duminică după-amiază rezultatul în investigația ROBOR, care a durat 4 ani, susținând că băncile s-au înțeles între ele în stabilirea ROBOR, și ca atare sunt amendate cu 3,73 miliarde de lei, adică 710 milioane de euro.

Consiliul Concurenței susține că în urma investigației a constatat că cele zece bănci participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurilor de fixing.

Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, susține Consiliul Concurenței.

Mesajele pe care le-am primit după apariția deciziei Consiliului Concurenței au fost de satisfacție că băncile au fost amendate, și încă cu ce sumă! Ți-am spus eu! Vezi ce fac băncile?!

În toată lumea, băncile sunt inamicul public numărul unu sau doi, alături de politicieni, mai ales când prețurile cresc, când inflația este mare și dobânzile cresc, când sunt vremuri economice grele, când dobânzile la credite cresc, ca să nu mai vorbim de situația din România, când băncile sunt acuzate că nu dau credite și că trăiesc doar din dobânzile mari din piață, pe care și le stabilesc singure, și din dobânzile pe care le plătește statul.

Pe acest fond, au apărut și primele teorii:

– băncile din România fac un profit prea mare, cel mai mare din Europa, că așa am citit, sfidând situația economică și socială din piață. Și ca atare, pentru că fac profit prea mare pe seama clienților, care o duc greu, trebuie arse și cea mai bună variantă este și prin această amendă. În ultimii doi ani s-a preferat taxa bancară.

– această investigație este un atac cu mantă la adresa Băncii Naționale, care supraveghează piața ROBOR-ului, un atac cu bătaie la adresa guvernatorului Mugur Isărescu, care stă deja prea mult în fruntea BNR și trebuie cumva scos la pensie.

– prin această investigație, prin acest dosar, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, și-a cumpărat practic un nou mandat, pentru că Parlamentul nu va vota împotriva lui.

După anunțul oficial, Consiliul Concurenței trebuie să vină și cu motivația oficială a acestei decizii.

Bogdan Chirițoiu a declarat duminică seara la Digi că băncile, de fapt cei din Trezoreriile băncilor, au vorbit prea mult între ei când trebuiau să pună cotațiile ROBOR pentru stabilirea fixingului.

Consiliul Concurenței reclamă faptul că băncile au fost mult prea transparente când era vorba de cotațiile oferite pentru stabilirea ROBOR, că fiecare putea să vadă ce cotează celălalt și să-și adapteze propriile cotații, ceea ce ar constitui un caz valid pentru Consiliul Concurenței.

De cealaltă parte, băncile vizate în cazul ROBOR susțin că cei de la Consiliul Concurenței nu înțeleg cum funcționează piața financiară.

Pe piața interbancară, acolo unde la ora 11.00 cele zece bănci cotează pentru stabilirea ROBOR-ului, se formează prețul banilor prin nivelul de dobândă oferit de bănci atunci când atrag bani de la alte bănci sau când plasează bani la alte bănci. Prețul banilor, adică dobânda, este influențat de nivelul de lichiditate din piață, adică câți bani disponibili sunt, de cererea și oferta de bani pentru tranzacțiile comerciale, pentru tranzacțiile pe piața valutară și pe piața titlurilor de stat, depinde de inflație, depinde de mărimea fiecăre bănci, depinde de liniile de tranzacționare și limitele pe care le au băncile în relații cu celelalte bănci.

Una dintre problemele invocate de Consiliul Concurenței este că aceste cotații oferite de cele zece bănci pentru ROBOR nu prea au în spate tranzacții efective, ci doar sunt puse niște cotații, iar tranzacțiile efective sunt realizate la alte dobânzi față de cotațiile oferite în fixingul pentru ROBOR. Și din acest motiv, în 2019 a apărut IRCC, indicatorul de referință pentru creditele acordate populației, indicator care se calculează pe baza tranzacțiilor efectiv realizate în piață de către bănci, fiind un indicator care reflectă situația dobânzilor din piață.

Piața ROBOR nu este nouă, nu a fost descoperită acum ci are câteva decenii de existență, și chiar a făcut obiectul unei alte investigații a Consiliului Concurenței având la bază ce s-a întâmplat în 2008-2009, când cotațiile ROBOR au spart ecranul, ajungând la niveluri chiar și de trei cifre.

În precedenta investigație, Consiliul Concurenței nu a găsit nimic în neregulă și nici nu a adus în discuție modul de funcționare a pieței.

Acum, Consiliul Concurenței spune că băncile au la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care se vor elimina practicile concurențiale.

Acest lucru înseamnă practic, concluzia mea, că trebuie să se schimbe modul de funcționare și cotare pentru ROBOR.

În acest moment, piața interbancară, deci și piața pentru stabilirea ROBOR, este extrem de transparentă, fiecare bancă poate să vadă ce cotează celelalte nouă bănci care participă la ROBOR, dar și toate celelalte bănci.

Pur și simplu așa funcționează piața interbancară, și dincolo de băncile participante toată lumea care are ecranele de tranzacționare din țară dar și din lume poate să vadă dobânzile cotate de bănci, cursurile valutare cotate de bănci și cotațiile pentru piața titlurilor de stat.

Dacă până acum această transparență a fost bună, acum s-a constatat că nu este bună.

Având în vedere că băncile au anunțat că vor contesta decizia Consiliului Concurenței, procesul ROBOR ar putea dura între 2-3 ani, conform avocaților din piață, la Curtea de Apel și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Până acum, Consiliul Concurenței are o reputație bună în instanță, cu o rată de succes în procese de peste 80%, conform avocaților care s-au confruntat cu această instituție în instanțe.

Având în vedere că în acest caz sunt implicate cele mai mari zece bănci din România, evoluția dosarului în instanță va fi extrem de urmărită, cu toate pledoriile și motivațiile care vor urma.

Miza fiind foarte mare, Consiliul Concurenței ar trebui să aibă foarte multe dovezi factuale care să demonstreze că băncile, adică cei din Trezorerii, s-au înțeles cum să coteze ROBOR-ul, cum să-l urce și să-l scadă în funcție de anumite evenimente.

Dar mai mult decât atât, Consiliul Concurenței trebuie să demonstreze că mecanismul de stabilire a ROBOR nu este bun, după ce peste 20 de ani a fost bun.

Așa, ca o ironie, având în vedere acest caz, pentru nicio bancă din cele zece nu mai face sens să rămână în fixingul ROBOR, după ce a primit această amendă.