Autorul luării de ostatici din Sydney, inspirat probabil de recomandările revistelor teroriste
Fie că acționează singur sau se declară membru al unei grupări, autorul luării de ostatici din Sydney pare să fi pus în aplicare sfaturile oferite de grupările Al-Qaida și Stat Islamic de a trece la acțiune făcând cât mai mult zgomot posibil.
Comentând luarea de ostatici din cafeneaua Lindt din Sydney, unde a fost amplasat un steag negru cu simbolul mișcării jihadiste, Nick O’Brien, fost polițist al British Special Branch devenit expert în terorism la universitatea australiană Charles Sturt, a apreciat că este posibil ca autorul “să fie o persoană inspirată de ce a văzut în publicațiile Statului Islamic” (SI).
Profesorul Clive Williams, de la Australian National University, a adăugat: “Majoritatea acestor indivizi sunt încurajați să treacă la acțiune pentru că Statul Islamic a înțeles că dacă vă reuniți pentru a realiza o rețea, există șanse mari să fiți reperați”.
De ani de zile, în cazul rețelei fondate de Osama ben Laden, de luni de zile, în cazul SI, candidații la jihad sunt încurajați ca, în cazul în care nu pot merge pe “tărâmul jihadului” dintr-un motiv sau altul, să lanseze atacuri împotriva “necredincioșilor”, militarilor, polițiștilor sau chiar civililor.
În septembrie, un purtător de cuvânt al SI, Abu Mohamed al-Adnani, le-a cerut credincioșilor “să participe la bătălie acolo unde se află”, într-un mesaj audio difuzat pe Internet și tradus de institutul american de supraveghere a site-urilor jihadiste SITE.
“Dacă puteți ucide un necredincios american sau european, în special unul dintre acei francezi murdari și ranchiunoși, sau un australian, sau un canadian sau orice alt necredincios, mai ales un cetățean al acelor țări care au declarat război Statului Islamic, aveți încredere în Allah și omorâți-i acolo unde sunt și așa cum puteți”, a declarat el.
Din toamna lui 2010, în revista jihadistă de limbă engleză “Inspire” care este publicată în Yemen de organizația locală a Al-Qaida, cetățeanul american convertit Adam Gadahn (supranumit “Azzam Americanul”) vorbea despre “datoriile jihadului individual”. Și într-o înregistrare video intitulată “Nu sunteți responsabili decât de voi înșivă”, el afirma: “Musulmanii din Occident trebuie să știe că sunt perfect poziționați pentru a juca un rol decisiv în jihad împotriva sioniștilor și cruciaților. Prin urmare, ce așteptați?”
Revistele jihadiste online și-au multiplicat rețetele de fabricare de bombe artizanale (“Cum să fabrici o bombă în bucătăria mamei”) și liste cu ținte, printre care figurează în primul rând militari occidentali, urmați de oameni politici și locuri simbolice pentru puterea americană în Statele Unite și țările aliate.
Dar în discursul său, al-Adnani afirmă că jihadiștii nu trebuie să facă diferența între civili și militari. “Este legal pentru un musulman să atace bunurile unui necredincios și să îi ia sângele, deoarece sângele lui nu valorează nici cât cel al unui câine”, afirmă el.
După arestarea lor, autorii unor atacuri izolate, cum ar fi de exemplu cei doi bărbați care au ucis un militar britanic cu toporul pe o stradă din Londra în mai 2013 sau tânărul Djohar Țarnaiev, care împreună cu fratele lui a comis atentatul cu bombă artizanală la maratonul din Boston în aprilie același an, au citat aceste publicații printre sursele lor de inspirație.
Acești agresori, care sunt deseori supranumiți “lupi solitari” în cazul în care se dovedește că au acționat singuri, dar care cel mai adesea au relații cu rețele mai mult sau mai puțin constituite, au visat de multe ori să plece pentru a se alătura unei mișcări jihadiste. Dar, în fața dificultăților sau pentru că ei nu dispun de contactele necesare, s-au hotărât să treacă la acțiune acolo unde locuiesc.