Autoritățile consolidează încet casele pentru riscul de cutremur. Programul - gata în 154 de ani

Programul de consolidări imobile a fost derulat extrem de lent și în municipiul București, unde până la sfârțitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unei misiuni de audit efectuate de către Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului București, prezentate în raportul instituției pe anul 2013.

Un document prezentat de MEDIAFAX în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autoritățile sunt conștiente de proporția efectelor care ar urma unui cutremur puternic în țară astfel că au rezervat doar în București aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative și distractive numite “Țara riscurilor”.

Auditul a evaluat eficiența și eficacitatea programelor și a măsurilor efectuate de autorități în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în București, unde un cutremur ar provoca numeroase pagube din cauza sutelor de clădiri de beton armat mai mari de 4 etaje, construite în majoritate în perioada 1930-1945 și fără cunoștințele necesare realizării unor structuri rezistente la cutremur.

Raportul atenționează că un cutremur produs în București întrunește toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel național, impunându-se măsuri speciale de management preventiv al dezastrelor.

Situația actuală, prezentată în document, relevă însă că autoritățile cu atribuții au lucrat foarte încet și nu au utilizat nici măcar bugetul pus la dispoziție pentru lucrări de consolidare, anual rămânând neutilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.

Deși nu au utilizat întregul bugetul pus la dispoziție, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare a fost însă modificată în toate cazurile, în final ajungându-se la o majorare de peste 40% față de valoarea inițială.

“În consecință, în condițiile menținerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani”, este concluzia rezultată în urma evaluării situației actuale.

Curtea de Conturi mai arată că, deși au fost derulate campanii de informare, acestea nu și-au atins scopul, deoarece s-a observat că o bună parte din populație nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu iau măsuri de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente, iar legislația în domeniu este neclară, fără termene clare de realizare.

În aceste condiții, în cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp îndelungat necesar reintrării în funcțiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apă), un număr mare de sinistrați (populație rămasă fără adăpost) și victime, nevoi mari de alimente de bază și echipamente de primă necesitate, un număr redus de medici, lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistați, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilități, bătrâni, și lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrărilor de reconstrucție.

Un document prezentat de MEDIAFAX în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autoritățile sunt conștiente de proporția efectelor care ar urma unui cutremur puternic în țară astfel că au rezervat doar în București aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative și distractive numite “Țara riscurilor”.

Astfel de jocuri au fost incluse într-un pachet de materiale informative, în condițiile în care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat și destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevăzut să fie redus la jumătate, în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur.

Conștientizând amploarea efectelor unui seism, autoritățile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență este crearea “culturii preventive și comportamentului proactiv în rândul comunității”, inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată “Cutremurul pe înțelesul tuturor”, modalități distractive pentru copii în a învăța cum să fie “prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit “Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite “Țara riscurilor. Să învățăm să prevenim dezastrele”, “Împreună” și “Supraviețuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea “Tu ți-ai consolidat locuința ?”.

Autoritățile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuințelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.

În același timp, însă, nu există nici bani suficienți alocați pentru aceste lucrări și nici toți proprietarii nu sunt contactați de către autorități pentru a începe consolidarea.

Un document prezentat de MEDIAFAX în luna mai 2013 prevede că fondurile de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumătate până în 2016, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.

Experiții în domeniu au atenționat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul București, sunt în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 și 1950, corespunzând construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, și alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.

În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul București, în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este estimată la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniți, cauza principală fiind prăbușirea a 28 de clădiri înalte.