Austria: Cu prietenie, pentru Rusia

Undeva în Viena — „Polizei!” latră unul dintre ofițerii care iau cu asalt un apartament de la etajul trei, ținta lor fiind un bărbat corpolent care se refugiase într-un colț al bucătăriei. Suspectul — un agent cu vechime în serviciile de securitate ale Austriei — se aruncă spre telefonul său mobil și încearcă să-l rupă în două, spun rapoartelE poliției austriece.

Datele de pe acel telefon, confiscat în raidul de anul trecut împreună cu un laptop, stickuri USB și o serie de documente, se dovedesc acum critice pentru un caz exploziv devenit și mai important după invadarea Ucrainei de către Rusia pentru că ridică întrebări despre măsura în care influența Moscovei a pus stăpânire pe această națiune europeană, scrie Washington Post. Egisto Ott a condus agenți sub acoperire în serviciul de securitate internă austriac și a activat și în Turcia și Italia ca ofițer de informații. Acum  este suspectat că a vândut secrete de stat Rusiei, precum și că a furnizat informații despre dușmanii  din Occident ai Kremlinului, conform unor oficiali europeni din securitate și documentelor de anchetă austriece.

Cazul Ott este una dintre multele probleme interne care au contribuit la dizolvarea, anul trecut, a agenției interne de informații a Austriei – BVT – și care au determinat alte agenții europene să-și restrângă legăturile cu Viena sau să nu mai împartă cu guvernul austriac informații în chestiuni legate de Rusia. Ott, în vârstă de 60 de ani, a devenit emblematic pentru pătrunderea Rusiei în profunzimile Austriei, țară  membră a Uniunii Europene, în politică, industrie și în domeniul informațiilor. Invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat evaluarea riscurilor pentru țările aflate sub „protecția”  Moscovei. În audierile desfășurate cu ușile închise, parlamentarii austrieci au investigat interferența Rusiei în serviciile de informații și contractele pe care gigantul de petrol și gaze deținut parțial de stat OMV le-a avut cu Rusia. Parlamentarii examinează, de asemenea, legăturile de afaceri pe care personalitățile politice și partidele austriece de rang înalt le-au avut cu Kremlinul și cu companiile de stat rusești. „Influența Rusiei în Austria trebuie investigată în profunzime”, a declarat Stephanie Krisper, parlamentar de opoziție. „De mulți ani Moscova își creează conexiuni în sistemul nostru politic. Acum, dependența economică și politică de Rusia a devenit în sfârșit vizibilă pentru toată lumea ca o amenințare pentru securitatea noastră.”

Ancheta jurnalistică de mai jos se bazează pe sute de pagini de documente obținute sau citite de The Washington Post, precum și pe interviuri cu peste 12 actuali și foști oficiali occidentali și cu alte persoane familiarizate cu cazul Ott și cu chestiuni conexe. Avocatul lui Ott a acceptat o solicitare din partea The Post de a-i intervieva clientul, dar apoi a încetat comunicarea.

Informațiile de la oficialii europeni din securitate și documentele la care ziarul a avut acces sugerează că Ott lucra cu alți ofițeri de informații austrieci la un plan pentru a reorganiza serviciile de securitate ca un nou departament în cadrul ministerului de externe. La acea vreme, ministerul era condus de Karin Kneissl, un diplomat și academician adus la guvernare de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Partener în coaliția guvernamentală din 2017 până în 2019, Partidul Libertății a stabilit legături deosebit de calde cu Kremlinul, trimițând reprezentanți într-o călătorie oficială în 2017 în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Rusia în 2014. SUA și statele UE au refuzat să recunoască Crimeea ca făcând parte din Rusia, impunând în schimb sancțiuni economice acestei țări. Nunta lui Kneissl din 2018 în patria vinurilor din Austria a devenit cel mai vizibil simbol al îmbrățișării Rusiei de către elita politică austriacă. Lista invitaților a fost un fel de trecere în revistă a celor care fac jocurile în politica austriacă, pe aceasta remarcându-se inclusiv fostul cancelar Sebastian Kurz. Însă invitatul vedetă a fost președintele rus Vladimir Putin. În timpul festivităților, Kneissl a valsat cu Putin și a fost fotografiată făcând o reverență în fața conducătorului Rusiei  în timp ce acesta îi săruta mâna. Cine n-ar îngenunchia în fața omului care aduce ca dar de nuntă o pereche de cercei de 50.000 de euro, un simbolic  samovar și un umil buchet de flori? Plus Corul cazacilor de pe Don, aduși în Austria cu un avion special? Ca o paranteză trebuie spus că cerceii au stârnit oarecare controverse. Ministerul lui Kneissl i-a revendicat ca fiind ai statutului, dar ministra a ținut și cu dinții de ei, reușind pâna la urmă să obțină un compromis: cât este în viață îi poartă ea în baza unui contract de împrumut, iar apoi moștenitorii îi înapoiază statului. Revenind la cazul Ott, în documentele de anchetă nu există nicio indicație că Kneissl ar fi avut cunoștință de planul de reorganizare, care nu a fost executat. În mesaje text pe WhatsApp către un reporter de la Washington Post, Kneissl a spus că „nu dă interviuri” și că a emigrat din Austria din cauza „amenințărilor cu moartea”. Ea a spus că nu știe despre plan și că „nu știa atunci cine este domnul Ott”. Închis timp de trei săptămâni anul trecut, Ott a fost eliberat și suspendat din funcție în așteptarea unor investigații suplimentare. El a negat public toate acuzațiile, vorbind de o conspirație împotriva lui pentru că ar fost un denunțător care a condamnat excesele departamentului și solicitările de la agențiile de informații străine „prietenoase” despre care el a spus că sunt „ilegale”. El a contestat descrierea oficială a raidului din apartamentul său din Viena, susținând că ofițerii nu s-au anunțat drept polițiști și că inițial a rezistat arestării pentru că i-a confundat cu niște tâlhari. Anul acesta, o instanță i-a susținut acuzația că a fost folosită forță excesivă în timpul arestării sale. „Ei mă acuză că am divulgat secrete de stat Rusiei, dar nu am făcut-o”, a spus Ott pentru ZackZack, un site de știri austriac. „S-au uitat prea mult televizor.” Dacă unele națiuni din Europa – în special Polonia și statele baltice – au văzut în Rusia lui Putin o amenințare la adresa securității, Austria a fost printre cele care au văzut Moscova ca mâna lui Dumnezeu.

Împărțită după al Doilea Război Mondial în sectoare ocupate de sovietici, americani, britanici și francezi, Austria a ales la mijlocul anilor 1950 să fie o națiune „neutră” prin constituție. Acea neutralitate – inclusiv legi care făceau spionajul o infracțiune numai dacă era îndreptat împotriva Austriei – a transformat grațioasa sa capitală într-o cloacă pentru spioni, un statut care a fost accentuat de găzduirea unor organisme internaționale precum Agenția Internațională pentru Energie Atomică. În anii 2000, ascensiunea unui personaj autoritar – Putin – la Kremlin a fost văzută prin filtrul pragmatismului în Austria. Rusia se numără printre cei mai mari investitori străini ai acestei națiuni. La sfârșitul anului 2021, companiile rusești dețineau active în valoare de 25,5 miliarde de dolari în țară, inclusiv un centru important pentru exporturile europene de gaze naturale ale Moscovei. Austria a devenit un investitor major în gazoductul Nord Stream 2, care ar fi dublat fluxul de gaze naturale rusești în Europa prin nord. Nord Stream 2 a fost abandonat în cele din urmă după invadarea Ucrainei de către Rusia, în ciuda opoziției inițiale austriece față de renunțarea la proiect. O ușă rotativă s-a pus în funcțiune între cele mai înalte ranguri ale guvernului austriac și marile companii de stat rusești. Spre exemplu, la doi ani după părăsirea guvernului Kneissl a ocupat o poziție bine plătită în consiliul de administrație al gigantului energetic de stat rus Rosneft. De asemenea, ea a scris coloane de opinie pentru RT, un centru de propagandă pentru străinătate al Kremlinului. Fostul cancelar austriac Christian Kern a fost în consiliul companiei naționale ruse de căi ferate. Wolfgang Schüssel, un alt fost cancelar al Austriei, a fost în consiliul  Lukoil, un alt gigant energetic rus.

Kern și Schüssel au demisionat din funcțiile lor rusești după invadarea pe 24 februarie a Ucrainei. Kneissl a demisionat din postul de la Rosneft în mai.

Unele dintre marile companii din Austria au ajuns, de asemenea, legate în profunzime de Rusia, în special în sectorul energetic. În 2015, OMV, în prezent a doua companie ca mărime a țării, a angajat un nou director executiv, Rainer Seele, cetățean german. În poziția sa anterioară, la Wintershall Holding, un producător german de țiței și gaze naturale, Seele a lucrat îndeaproape cu Gazprom, unicul exportator de gaze naturale rusești, și a fost un susținător puternic al conductei Nord Stream. În iunie, consiliul de supraveghere al OMV a anunțat o anchetă internă cu privire la mandatul lui Seele, analizând în special contractele care au făcut Austria din ce în ce mai dependentă de gazele naturale rusești, precum și un acord de sponsorizare de 20 de milioane de dolari cu Zenit St. Petersburg – un club de fotbal despre care se spune că este favoritul lui Putin. Seele, care a demisionat de la OMV anul trecut, a negat că ar fi făcut ceva greșit. Nici ancheta internă a OMV n-a găsit decât mici neglijențe. Pe 15 iunie, la mai puțin de două săptămâni după anunțarea anchetei — Gazprom a informat compania că volumul de gaze livrate Austriei va fi redus. „Privind în urmă, trebuie să concluzionăm că investițiile făcute în Rusia după 2015 s-au bazat pe prea multă încredere în această țară și pe rolul ei în comunitatea internațională”, a declarat Mark Garrett, președintele consiliului de supraveghere al OMV, acționarilor în iunie. Din 2017 până în 2021, se presupune că Ott a cooperat cu un fost înalt oficial al serviciilor de informații austriece, Martin Weiss, precum și cu Jan Marsalek, de 42 de ani, un om de afaceri austriac căutat în Germania și despre care se crede că se ascunde în Rusia. Weiss a recunoscut că a transmis cereri de căutare de informații, inclusiv date personale, cu privire la numele pe care le-ar fi comunicat lui Ott în numele lui Marsalek. Solicitările conțineau până la 25 de nume simultan. Înainte să fugă, Marsalek a ocupat funcția de director de operațiuni al Wirecard, o firmă secretoasă de procesare de plăți. În 2019, articolele din Financial Times au documentat fraude și rezerve fictive la această companie, care a fost declarată insolvabilă în 2020 în urma unui uriaș scandal care a lovit inclusiv instituții puternice din Germania. Oficialii germani cercetează posibile legături dintre Marsalek și serviciile secrete ruse, inclusiv răspuns la întrebarea dacă Wirecard ar fi putut fi folosită pentru operațiunile de spălare a banilor rusești sau dacă lista de clienți ai companiei – care includea persoane care au folosit serviciul secret pentru a plăti pentru pornografie – s-ar fi putut dovedi utile Moscovei.

Un oficial european de securitate a spus că Marsalek – care a dispărut după ce a luat un zbor privat din Austria către Belarus în iunie 2020 – a locuit o perioadă într-un complex de apartamente din Moscova controlat de una dintre agențiile de informații ale Rusiei. Oficialul respectiv a mai spus că Marsalek a primit o nouă identitate rusă. Oficialii de securitate au explicat că Ott a fost suspectat ani de zile înainte de arestarea sa anul trecut, dar că autoritățile austriece nu au fost niciodată în măsură să inițieze o urmărire penală. Pe 22 noiembrie 2017, el a fost oprit de poliție pe Aeroportul Internațional din Viena, unde venise să se îmbarce într-un zbor spre Amsterdam. Oficialii austrieci au fost avertizați de CIA cu 10 luni mai devreme că Ott era suspectat că ar fi vândut informații rușilor. Americanii și-au reînnoit avertismentul în noiembrie și au amenințat că se retrag de la o conferință de securitate din Țările de Jos dacă lui Ott i se permite să participe, potrivit oficialilor de securitate europeni.

Avertismentele americane au fost raportate pentru prima dată de Die Presse din Austria. Ultimatumul CIA i-a determinat pe austrieci să obțină un mandat de percheziție pentru casa de 300 de metri pătrați a lui Ott de pe dealurile de smarald din sudul Austriei, pe motiv de „suspiciune de divulgare de secrete de stat”. Percheziția însă, nu a reușit să descopere dovezi clare, potrivit oficialilor austrieci. Agenția de informații a căutat totuși să-l suspende din funcție în așteptarea unei cercetări suplimentare, dar o instanță de contencios administrativ pentru funcționari publici a blocat această acțiune. Autoritățile austriece l-au transferat apoi pe Ott să lucreze într-o academie de poliție, unde teoretic n-ar mai fi avut acces la bazele de date occidentale.

Însă oficialii cred că Ott și-a folosit noua poziție pentru a accesa o rețea de contacte de spioni din interiorul și din afara Austriei. Spunându-le colegilor din alte agenții că desfășoară afaceri oficiale ca parte a atribuțiilor de la noul său loc de muncă, Ott a cerut sute de căutări ilegale în baze de date securizate pentru informații despre oameni de pe întreg continentul, potrivit documentelor de investigație. Într-un caz, potrivit oficialilor europeni, Ott ar fi solicitat informații de la serviciile secrete britanice care ar fi putut fi folosite pentru a determina dacă o femeie acuzată anterior că este spion rus se afla încă pe radarul serviciilor de securitate occidentale. Printre cercetările care s-au remarcat a fost una pe care el ar fi efectuat-o în decembrie 2020 asupra lui Christo Grozev, directorul executiv al ziarului de investigații Bellingcat, arată documentele. Anchetele publicației au descoperit adevărata identitate a lui Vadim Krasikov, cetățeanul rus care a fost condamnat anul trecut pentru că a împușcat o persoană din opoziția cecenă la Berlin în 2019, după ce Krasikov a intrat în Germania cu un pașaport fals. Autoritățile germane au spus că Krasikov operează în numele agenției de securitate de stat a Rusiei, FSB.

Întrebat de The Post dacă știa despre cercetările lui Ott, inclusiv despre adresa sa de domiciliu, Grozev a spus că a fost informat de autorități și a ajuns la concluzia că acestea au fost făcute în numele Rusiei. „Ar putea fi doar intimidare, ar putea fi doar muncă de urmărire și verificare, sau pregătirea unui asasinat”, a spus el.

În plus, în telefonul mobil al lui Ott a fost descoperită o analiză de trei pagini care părea să evalueze deficiențele operațiunilor ruse de la Berlin și să ofere recomandări cu privire la modul în care spionajul rus ar putea acționa mai bine în viitor. Analiza, despre care oficialii occidentali cred că a fost scrisă de Ott, sugera că o cârtiță sau un dezertor ar fi putut furniza informații care au compromis planul după ce Krasikov nu a fost detectat.

„Opriți imediat toate operațiunile planificate până când cârtița sau dezertorul este  eliminat”, avertizează documentul. Ce urmează în cazul Ott este neclar. Actualii și foștii oficiali de securitate din afara Austriei rămân sceptici că diversele investigații parlamentare și de altă natură vor pătrunde suficient de mult în profunzimi. „Acestea sunt lucruri pe care guvernul austriac trebuie să le cerceteze, dar eu personal nu cred că austriecii vor ajunge atât de departe”, a spus Sonya Seunghye Lim, fost șef al CIA în Europa. „Cred că de zeci de ani, începând cu anii ’40 și ’50, abordarea lor a fost întotdeauna să nu descopere adevăruri incomode. ■