Aurescu: Statele cu minorități românești să adopte măsuri adecvate pentru conservarea identității

Într-un mesaj transmis participanților la cea de a XIII-a ediție a Universității de Vară, care a început, luni, la Izvoru Mureșului, județul Harghita, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat organizarea evenimentului, pe care l-a catalogat ca o “manifestare de excepție, având deja o bună tradiție centrată pe problemele românilor de pretutindeni”.

Ministrul de Externe a afirmat că dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea și dezvoltarea identității specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare și, totodată, “o temă de interes aparte” în cadrul activității Ministerului Afacerilor Externe (MAE), derulată atât prin Departamentul politici pentru relația cu românii de pretutindeni, cât și prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităților naționale cu Serbia, Ucraina și Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomației romane.

“Trebuie să fim continuu conștienți că toate comunitățile românești din afară au nevoie de sprijin atent direcționat și de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluții care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluționate imediat în integralitate. Vor fi făcute însă toate eforturile și demersurile care ne stau la dispoziție”, a precizat Bogdan Aurescu, în mesajul său.

El a menționat că România, ca stat înrudit, are un interes direct și clar conturat în protejarea drepturilor minorității române din afara României, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reședință, și că se așteaptă ca măsurile adoptate în acest sens de către statele în care trăiesc români să fie “cel puțin similare” celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.

“Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenență comună la filonul spiritual românesc și solidaritate culturală și lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate și substanțiale pentru conservarea și promovarea identității sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are așteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a persoanelor aparținând acestor comunități”, a transmis Aurescu.

Ministrul de Externe a afirmat că România are “un argument puternic” pentru așteptările sale, deoarece a reușit să genereze, în ultimele două decenii, în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecție a minorităților naționale, “un veritabil model de dialog intercultural între minorități și în raporturile lor cu majoritatea”.

“România a învățat din propria sa experiență provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităților naționale și a înțeles fără îndoială că societățile cu o democrație solidă sunt cele bazate pe toleranță, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societății în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern și extern, la nivel regional, reprezintă în esență un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spațiul european și, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparținând minorității române”, a explicat Aurescu.

Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase și a prosperității comunităților românești din alte state reprezintă “o mare responsabilitate”.

Potrivit acestuia, folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educație și la informație în limba română, participarea la viața socială, economică, culturală și publică în societățile unde trăiesc românii sunt elemente fundamentale ale păstrării identității specifice, protejate de normele de drept internațional, “asupra cărora România insistă și nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reședință, respectiv la nivel multilateral”.

Ministrul de Externe atenționează că de aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internațional și de standardele în materie de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, trebuie să se bucure toți românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor.

“Am fost identificați, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeași rădăcină, aceeași cultură, aceeași limbă, aceeași spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării și să impună o identitate diferită acelora care simt românește și se declară ca aparținând culturii și spiritualității românești. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligațiilor internaționale relevante pentru conservarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale «victimă» a diviziunii”, se precizează în mesajul ministrului.

Prin declarația sa, ministrul de Externe face trimitere la discuțiile bilaterale ale României, în special cu Serbia, dar și cu celalalte state balcanice, unde populația românească se autodenumește istroromână, aromână sau meglenoromână, dar și la discuțiile cu Ucraina, unde o parte a comunității românești este denumită moldoveană.

“Pe deplin încredințați de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind și ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă și de istorie care transcende realitățile geopolitice ale momentului, avem conștiința faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluțiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităților românești, astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relațiilor dintre România și statele pe teritoriul cărora se află”, a declarat Aurescu.

Potrivit acestuia, România va continua să răspundă afirmativ eforturilor de sprijinire a democrației și de apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa.

“Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este unul din punctele centrale care asigură funcționarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare”, a spus, în finalul mesajului său, ministrul de Externe al României, urând “deplin succes” lucrărilor Universității de Vară.

La Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului a încput, luni, a XIII-a ediție a Univerității de Vară “România și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO”, la care sunt așteptați, între alții, fostul președinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, și președintele Fundației Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociații românești, personalități marcante din comunitățile românești din vecinătatea României și diaspora.