Aurescu: Nu putem cere partenerilor UE eforturi fără oferirea unei perspective clare de integrare

“2015 este anul în care Parteneriatul Estic (PaE) se află la un moment de răscruce după declanșarea unui conflict într-unul dintre statele partenere. 2015 este anul în care Politica Europeană de Vecinătate va fi revizuită (…) Aceste momente se derulează pe fundalul unei intensificări fără precedent a tensiunilor și conflictelor în vecinătatea noastră imediată sau mai depărtată, fie că vorbim despre Ucraina, regiunea Mării Negre, fie că vorbim despre nordul Africii sau Orientul Mijlociu”, a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la cea de-a doua sesiune a dezbaterilor “Dialoguri@MAE“, cu tema “Contribuția României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate și la abordarea UE privind Parteneriatul Estic”.

“România consideră că a sosit momentul pentru rafinarea acestor abordări și, implicit, pentru abordarea mai pragmatică a relațiilor Uniunii cu vecinii, rafinarea politicilor, inițiativelor și instrumentelor aferente acestor inițiative”, a afirmat Aurescu.

Șeful diplomației a reamintit faptul că intenția PaE la momentul creării sale a fost de a fi “o politică europeană preventivă și de angajament”, având ca scop prevenirea evoluțiilor “care să ducă la antagonizarea la nivel european, care să prevină apariția unor modele concurențiale care să se excludă reciproc”, dar criza din Ucraina a generat “o modificare fundamentală a acestei paradigme”.

În acest context, ministrul Afacerilor Externe a subliniat faptul că summit-ul de la Riga “va avea un rol extrem de important”. “În pregătirea summit-ului de la Riga, România a ținut cont simultan de faptul că reuniunea aceasta nu este organizată în condiții de normalitate, în al doilea rând că necesită o abordare cu caracter strategic, în al treilea rând că rezultatele sale trebuie să ofere suficiente stimulente pentru menținerea angajamentului celor mai buni performeri: R. Moldova, Georgia, Ucraina pe calea reformelor, prin oferirea unei minime perspective în ceea ce privește obiectivul european al acestora în textul declarației și a unor rezultate politice ambițioase cum este liberalizarea regimului de vize în ceea ce privește Georgia și Ucraina”, a susținut Aurescu.

El a subliniat că “miza politică este menținerea unui nivel de ambiție a PaE în circumstanțele actuale la nivel regional”, dar și “crearea unui nou orizont, a unor noi instrumente, a unor noi obiective care să ducă la dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Estic”.

Totodată, șeful diplomației române a explicat că trebuie conștientizat faptul că există “un nivel diferit de ambiție al partenerilor în raport cu UE”, fie din rațiuni de ordin intern, fie ca urmare a experienței acestor state cu vecinii lor foarte importanți ca urmare a unor relații tradiționale.

Referitor la Acordurile de Asociere și de Liber Schimb, Bogdan Aurescu a precizat că ele au “un rol esențial în reformarea profundă, competitivă, adecvată” a economiilor acestor state și, în același timp, reprezintă “un vehicul eficient de apropiere de valorile și criteriile UE”, în condițiile în care aceste documente reprezintă într-o proporție foarte mare acquis comunitar.

În plus, creșterea substanțială a numărului de pașapoarte biometrice inclusiv din regiunea transnistreană după ridicarea vizelor pentru R. Moldova și creșterea continuă a numărului de companii din Transnistria care se înregistrează la Camera de Comerț a R. Moldova pentru a beneficia de oportunități de export pe piața UE sunt “dovezi clare ale impactului pe care agenda europeană îl are în mod pozitiv asupra unor probleme cu care R. Moldova și regiunea se confruntă de mai multă vreme”.

Pe de altă parte, Aurescu a afirmat că “nu ne putem aștepta ca partenerii noștri să treacă prin procese de reformare substanțială și să le cerem să facă acest efort, fără ca să le oferim o perspectivă clară privind destinația finală pe care ei înșiși și-au asumat-o, și anume integrarea europeană”.

Pe de altă parte, ministrul a atras atenția că se observă “scăderea disponibilității unora dintre statele membre pentru abordări mai ambițioase în raport cu vecinătatea estică, pe fondul mai multor fenomene suprapuse, de la așa-numita oboseală a lărgirii, de la implicațiile crizei din Ucraina, inclusiv în plan economic pentru multe dintre statele UE”, adăugând că se observă “o abordare care caută să nu escaladeze sensibilitățile Federației Ruse”.