Au început să se închidă din agențiile de pariuri de la stradă

În primii ani după Revoluție, comerțul stradal, din punctul de vedere al spațiilor, mai mult sau mai puțin privatizate, a fost luat cu asalt de consignații, case de schimb valutar, noile electronice și electrocasnice – de exemplu GEPA Electro-Center, second-handuri, sucursalele bancare ale noilor bănci private care voiau bani de la populație, dozatoare sau noile magazine alimentare.

Cam după 2000, comerțul stradal a început să se schimbe: au apărut băncile străine, au apărut farmacii noi – de exemplu Sensiblu și apoi Catena, magazinele de second-hand au început să fie înlocuite de magazine de brand, au apărut noile magazine electro-IT care dădeau credite cu buletinul, au apărut păcănelele, agențiile de turism, magazine de telefoane mobile și, nu în ultimul rând, au început să apară supermarketuri.

Odată ce băncile au început să dea credite de retail la toată lumea, spațiile de pe străzile principale au fost acaparate de către bănci, care nu mai făceau față interesului românilor de a lua credite de consum și ipotecare.

Au fost străzi întregi unde aveam bancă lângă bancă și toți bancherii erau fericiți că businessul de retail mergea din plin.

Odată cu apariția și extinderea mallurilor, magazinele de haine au plecat de la stradă și s-au dus în spațiile moderne din malluri, care reușeau să absoarbă tot traficul de comerț.

Farmaciile au fost acolo, lângă bănci, la stradă.

Pe măsură ce puterea de cumpărare creștea, magazinele second-hand au început să piardă teren.

Dar, în plină euforie a consumului, în toamna lui 2008 a venit criza, care a început să schimbe fața comerțului stradal. Procesele de restructurare cu care s-au confruntat băncile, care s-au trezit peste noapte pline de credite de retail neperformante, s-au văzut și în închiderea unor sucursale bancare prezente la stradă.

După 2012, a urmat un proces de consolidare a sistemului bancar, unele bănci au fost cumpărate de către altele, ceea ce a însemnat reducerea sucursalelor și eliberarea spațiilor comerciale. Aceste spații au început să fie preluate de către noul business – casele de pariuri. De asemenea, au început să apară magazinele de proximitate, trend deschis de către rețeaua mic.ro a lui Dinu Patriciu, dar care a avut o viață scurtă.

Peste noapte, în București, spațiile eliberate au fost ocupate de către noile magazine Mega Image, care au simțit cum se schimbă comportamentul bucureștenilor, cum se schimbă consumul.

Spațiile de la stradă au început să fie acaparate de către casele de pariuri, cazinouri, patiserii, covrigării, șaormerii și, nu în ultimul rând, cafenele – un trend care avusese o perioadă de boom în 2006-2007-2008, dar care căzuse la începutul crizei.

Pentru mine, cea mai interesantă schimbare a fost atunci când magazinele de ceasuri au pierdut terenul stradal, odată cu apariția comerțului electronic. La Universitate, în București, la ieșirea de la metrou de la Inter (Grand Hotel acum), era un spațiu care în anii ’90 aparținea băncii franceze Societe Generale, a fost preluat apoi de Cellini, magazinul de ceasuri, iar acum a fost luat de covrigăriile Petru.

Venirea pandemiei în 2020 a început să schimbe din nou mixul stradal. Digitalizarea rapidă a băncilor duce la închiderea spațiilor stradale, locul lor fiind ocupat de gelaterii, șaormerii, pizzerii. Farmaciile rezistă pentru că vânzările de medicamente nu prea pot să fie online.

Ce am observat în ultimul timp, cel puțin în București, este că celebrele case de pariuri și chiar cazinouri au început să se închidă, având în vedere că acum mai mult de jumătate din operațiunile caselor de pariuri, cel puțin în cazul Superbet, se desfășoară online. Toată lumea pariază de pe telefonul mobil, iar lumea nu prea mai merge în spațiile stradale.

Doar farmaciile rezistă.

Comerțul online, care și-a făcut loc în piață, a scos electrocasnicele de la stradă, magazinele de haine și de pantofi, librăriile.

Pentru că nu pot fi consumate digital, rezistă șaormeriile, covrigăriile, patiseriile, cofetăriile, cafenelele.

De asemenea, au început și vor începe să apară magazine fanion, mai mult de marketing decât de vânzare, pentru branduri cunoscute: prezentarea se face fizic, iar vânzarea se face online.

Probabil că acesta va fi viitorul în următorii ani pentru comerțul stradal – magazine icon.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)