Ați vota să le dăm americanilor - administrației Trump, marilor bănci și fonduri de investiții - acțiuni la Hidroelectrica, Romgaz, proiectul de gaze din Marea Neagră în schimbul ridicării vizelor și asigurării securității?

Trimestrul I din 2025 s-a terminat și în următoarele săptămâni vom începe să vedem cum a mers businessul și economia per ansamblu. 

Până atunci, să menționăm declarația surprinzătoare a președintelui interimar Ilie Bolojan, care, într-un interviu televizat, a spus că datele de până acum pentru acest an arată că în România creșterea economică s-a oprit. El a spus că economia a intrat în stagnare și are nevoie de măsuri rapide pentru evitarea recesiunii. Fără restructurări serioase în aparatul bugetar vom ajunge inevitabil la taxe mai mari, a menționat el. Întrebat unde se cheltuie mai mult, el a afirmat că trebuie intervenit mai mult în companiile de stat. 

Pe de altă parte, Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a declarat miercuri la conferința PwC Survey că lucrurile s-au mai așezat față de cum a preluat el situația Finanțelor publice la finalul anului trecut. Piața financiară s-a stabilizat după ce riscul la care este evaluată România crescuse semnificativ la finalul anului trecut și începutul acestui an. Acum dobânzile la care se împrumută România au început să mai scadă, iar cererea pentru titlurile de stat românești în lei, în euro sau în dolari a crescut. 

România a ajuns cel mai important jucător din regiune, după Polonia, pe piața de euroobligațiuni, datorită împrumuturilor mari în euro luate în ultimii cinci ani. Acest lucru face ca România să fie extrem de monitorizată de către investitori, mai ales că datoria publică se îndreaptă spre 1.000 de miliarde de lei (200 de miliarde de euro), iar în următorii ani va trebui să se împrumute masiv de pe piețele externe pentru finanțarea deficitelor și refinanțarea datoriilor care ajung la scadență. În acest context, nivelul dobânzii la care se împrumută România este extrem de important atât pentru buget, cât și pentru piețele externe. 

Situația bugetară, care a ajuns principala problemă a României, ar părea că s-ar fi stabilizat cât de cât, în sensul că o parte dintre cheltuieli și-au mai redus din creștere. 

Ministrul Finanțelor remarcă că se înregistrează creșteri de venituri din impozitul pe salarii, CAS și CASS (a crescut salariul minim, s-au eliminat facilități fiscale în zona salariilor – IT, construcții, agricultură și industrie alimentară, plus că au mai crescut salariile în piață). 

La polul opus însă, încasările din TVA, care sunt cel mai important indicator legat de consum și activitatea economică, nu înregistrează creșteri spectaculoase. Activitatea de producție, activitatea economică nu arată o revenire semnificativă din cauza faptului că firmele își conservă doar activitatea de bază, fără a apăsa pedala pe noi investiții. Toată lumea așteaptă alegerile prezidențiale și rezultatul lor ca să vadă ce fac mai departe. 

Piața bancară nu înregistrează creșteri semnificative în primele trei luni din an, mai ales pe zona de corporate, adică creditarea activității economice, de producție, de investiții, unde cererea este mai slabă. În schimb, merge bine zona de retail. 

Piața muncii a fost destul de stabilă în primele trei luni din an, în continuare se fac angajări, mai ales în zona de retail, logistică, HoReCa. În automotive piața este destul de tensionată având în vedere că multinaționalele din domeniu cu operațiuni în România trebuie să-și mai restrângă din activitate în urma reducerii comenzilor externe. Iar aici Timișoara și Brașovul sunt cele mai afectate. 

În IT piața pare că și-a mai revenit puțin după scăderile și restructurările din ultimii doi ani, comenzile externe au revenit din nou pe agendă, iar piața internă dă ceva semne de o activitate mai bună. Cel mai bine se vede în Cluj, o piață de IT care depinde foarte mult de America și Europa. 

Pe piața muncii poate că salariile nun au mai crescut la începutul anului cu două cifre ca în anii anteriori, ci poate doar cu o singură cifră, într-un caz fericit, dar nu au scăzut. 

Cursul valutar a rămas incredibil de stabil la 4,97 lei pentru un euro în T1/2025, în ciuda tensiunilor sociale și politice, în ciuda presiunilor de  pe piața financiară – monetară și valutară – legate de asigurarea finanțării României. Poate după alegerile prezidențiale Mugur Isărescu va lăsa cursul valutar să crească dacă reușește să reducă dobânzile la lei.  

Premierul Marcel Ciolacu este ocupat mai mult cu campania electorală, mai ales că poziția lui de prim-ministru depinde de cine va fi noul președinte al României. Restructurarea bugetară este doar în retorică, pentru că în realitate nu s-au întâmlat foarte multe lucruri – a mai plecat un secretar de stat, poate un director, a mai plecat cineva care ieșea la pensie, dar reduceri semnificative de cheltuieli bugetare nu prea există. 

Așa că ținerea bugetului sub control se face din investiții, acolo unde nu se remarcă vreo creștere semnificativă în primele două luni din an. 

Pe plan geopolitic pare că România, condusă de cei care sunt acum la Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, Parlament, nu are niciun telefon deschis cu Donald Trump, cu noua administrație de la Casa Albă. Mai mult decât atât, suntem criticați de americani în văzul tuturor după amânarea alegerilor prezidențiale din decembrie și, mai mult decât atât, noua administrație a decis să amâne  eliminarea vizelor către SUA pentru români, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie, după vreo două decenii de așteptare. 

Nu știu dacă cei care sunt la putere acum la București au vreo idee cum să se apropie de administrația Trump, mai ales că ministrul de externe Emil Hurezeanu este depășit, dacă ar fi să-l cităm pe premierul Marcel Ciolacu. 

Până vom găsi o legătură diplomatică, mai degrabă ar trebui ca guvernul, președintele, administrația de la București să se îndrepte către o legătură tranzacțională, o legătură de business, pe care Donald Trump o înțelege mai bine și ar putea să stârnească ceva interes față de România.

Dacă aș fi în locul premierului Ciolacu, în locul președintelui interimar, în locul candidaților pentru Cotroceni cu șanse reale, le-aș da americanilor, marilor bănci americane, marilor fonduri de investiții americane care stau la dinner cu Trump, să vândă și să cumpere 20% din Hidroelectrica, 15% din Romgaz și poate așa aduce din nou investitori americani în proiectul de gaze din Marea Neagră.

Hidroelectrica are acum o valoare bursieră de 11,2 miliarde de euro, statul mai deține 80% din companie, iar guvernul ar putea scoate la vânzare încă 20% din acțiuni, ceea ce ar fi o tranzacție de peste 2 miliarde de euro. Băncile americane ar intermedia tranzacția, așa cum au făcut-o când Fondul Proprietatea a vândut pe Bursă pachetul de 20% din acțiuni, iar fondurile de investiții americane ar cumpăra pachete de acțiuni din cea mai valoroasă companie din România. 

În cazul Romgaz, unde statul deține 70% din acțiuni, restul fiind pe Bursă, guvernul ar mai putea vinde 15% din acțiuni, să nu zică lumea că pierde total controlul dacă ar scădea de la 70% la 50%. Acțiunile Romgaz se tranzacționează acum pe Bursă în apropierea maximului istoric (6,04 lei vs. 6,38 lei/acț.), iar la valoarea actuală de pe piață a întregii companiii, de 4,7 miliarde de euro, vânzarea a încă unui pachet de acțiuni, o tranzacție care s-ar ridica la 800 de milioane de euro, ar stârni interesul băncilor americane de investiții, ca intermediari, și fondurilor de investiții americane, în calitate de cumpărători. 

Dincolo de Hidroelectrica și Romgaz, proiectul de gaze din Marea Neagră, acolo unde este o companie de sine stătătoare, unde OMV Petrom are 50% din acțiuni iar Romgz 50%, ar putea stârni interesul băncilor americane și marilor fonduri de investiții americane. 

Proiectul de gaze din Marea Neagră poate ajunge la o valoare de 20 de miliarde de euro când va începe exploatarea lui, în 2027. 

Noua administrație de la Casa Albă este extrem de tranzacțională, dovadă fiind și discuțiile cu ucrainenii pentru resursele minerale. 

Nu știu ce vrea să dea Bucureștiul lui Donald Trump, dar timpul trece. Iar timpul înseamnă bani, cel puțin pentru americani. 

Acum 25 de ani, ca parte a intrării în UE și NATO, am privat și liberalizat economia, am privatizat băncile cu grupurile europene, am deschis calea unor piețe economice investitorilor europeni. Și a fost bine.

Acum trebuie să facem la fel și cu americanii, poate le va stârni ceva interesul pentru România, dincolo de a ne vinde armament.