Atenție, vine criza. Dar nu financiară

A început să meargă la sală, cu regularitate, apoi a ajuns la concluzia că nu este suficient. Și-a cumpărat suplimente alimentare și și-a instalat și câteva aparate de sport în casă, ca să reușească să obțină rezultatele visate.  Micile injecții cu acid hialuronic o dată la 6 luni au devenit deja o rutină.

Este preocupat însă nu doar de aspectul fizic și, pe prinicipiul mens sana in corpore sano, citește cu regularitate (cartea preferată este Serotonina lui Houellebecq, despre viața unui tânăr destul de depresiv), inclusiv cărți de dezvoltare personală. Învață o dată pe săptămână limba rusă, prin Zoom, cu un profesor care vorbește limba nativ, găsit pe Instagram, iar în fiecare vineri merge la un eveniment de socializare ca să exerseze limba. Câștigă relativ bine și economisește ca să se retragă la pensie cât mai curând, până la 50 de ani. Din cauza asta, nu cumpără haine dacă nu este necesar și nu are nici televizor. Pe de altă parte, călătorește cât de des poate, cât mai departe, și încearcă să stea acolo cât mai mult, alternând perioadele lungi de vacanță cu perioade de muncă foarte intensă.

Eu le-am zis acestor „simptome” că ar ține de „criza vârstei mijlocii”, iar cel al cărui portret l-am făcut mi-a răspuns: „Nu este o criză dacă te ajută să devii o persoană mai bună”.

Nu cred că am intuit rău – presa americană e plină în ultimul timp de articole despre „criza vârstei mijlocii” în rândul milenialilor.

Se pare că personajul menționat, în vârstă de 40 de ani, se încadrează într-un tipar al tinerilor tot mai mulți care au atins sau urmează să atingă acest prag psihologic  (oameni cu vârste cuprinse între 27 și 42 de ani) de acum încolo. Biroul Național American de Cercetare Economică a publicat în toamna anului trecut un document din care reiese că va exista un „fenomen al crizei vârstei mijlocii” în țări bogate precum Statele Unite ale Americii, caracterizat de deteriorarea unor indicatori cheie când vine vorba de satisfacția în viață, alături de probleme legate de anxietate, lipsa somnului, dependența de alcool și depresia extremă. Spre deosebire de generațiile anterioare însă, care s-au confruntat cu această criză în trecut, milenialii vor avea un răspuns total diferit. „Să cumpere o mașină sport și să treacă printr-un divorț, două răspunsuri stereotipe pentru criza vârstei mijlocii, ar putea să nu fie preferate sau chiar posibile pentru cei mai mulți dintre mileniali”, scrie Business Insider. 

Criza vârstei mijlocii ajunge și ea la o aniversare, de 58 de ani:
termenul a fost introdus publicului american în 1965 de psihologul Elliott Jaques, într-o lucrate denumită „Moartea și criza vârstei mijlocii”. Cercetările lui arătau că oameni creativi precum artiștii sau compozitorii începeau să înregistreze un declin în jurul vârstei de 35 de ani. Din acest punct, ei ar avea tendința să treacă de la o abordare optimistă a creșterii vârstei spre una pesimistă, de îndreptare spre moarte. Prima generație care a trecut prin această criză a fost generația Silent sau cei născuți cu în jur de 10 ani înainte de Al Doilea Război Mondial.

Sursa: Bloomberg

În primul rând, milenialii au mai puțini bani de cheltuit decât generațiile anterioare: dacă ne referim tot la milenialii americani, pentru care există mai multe date, chiar dacă averea lor s-a dublat de la debutul pandemiei până în primăvara anului trecut, generația anterioară tot câștigă de opt ori mai mult (potrivit Fortune). Asta nu înseamnă că ei nu își doresc neapărat o mașină sport ci, mai ales, că nu și-o permit. Printre factorii care au contribuit la asta au fost criza financiară și anii ce i-au urmat – din unele cercetări reiese că spun că în prima parte a carierei indivizii ar trebui să se bucure de o creștere importantă și constantă a veniturilor; altfel, impactul unui eveniment precum criza financiară va avea efecte legate de evoluția veniturilor pe tot parcursul profesiei. Așadar, nu ne permitem să ne luăm mașini sport (iar dacă ni le luăm totuși, ni le luăm în rate).

Alte studii arată că milenialii nu  doar cheltuie mai puțin, ci prioritizează alte lucruri: călătorii, concerte, cursuri – au fost numiți chiar „generația experiență”.

Prin urmare, când vor trece prin criză, poate mulți dintre ei vor prefera să meargă într-o călătorie mai lungă decât să își cumpere o mașină nouă. În ceea ce privește divorțurile, este foarte puțin probabil ca acesta să se transforme într-un fenomen – având în vedere că cei mai mulți dintre ei nici nu vor ajunge să se căsătorească. Iar dacă ajung să se căsătorească, probabil că nu vor divorța, având în vedere că nu s-au grăbit în căsnicii ca în cazul multora dintre generațiile anterioare. La cel mai recent eveniment dedicat pieței resurselor umane la care noi am fost parteneri, „Top angajatori undelucram.ro”, s-a vorbit mult despre „umanizarea” relațiilor de muncă, despre empatie, feedback, beneficii extrasalariale axate pe wellbeing. Lupta cu criza vârstei mijlocii pare să dea bătăi de cap deja companiilor – iar acum, investesc considerabil în programe speciale dedicate bunăstării lor, în psihoterapie, angajează oameni dedicați care să gestioneze feedbackul. Sunt acestea suficiente pentru „generația experiență” sau se vor retrage toți în pensii ori vacanțe sabatice? Este posibil ca răspunsul să dea mai multe bătăi de cap angajatorilor decât o criză financiară.   

Ioana Matei este editor Business Magazin