AT Kearney: România este pe locul 2 în Europa după nivelul „economiei subterane“, de aproape 30% din Produsul Intern Brut
România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depășită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță AT Kearney.
România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depășită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță AT Kearney.
În sumă absolută, nivelul economiei subternare în România a ajuns în 2011 la 38,2 mld. euro, în creștere cu aproape două miliarde de euro față de 2010, conform studiului.
Evaziunea fiscală continuă să rămână o piedică în calea creșterii veniturilor bugetare.
Guvernele care s-au perindat la putere au tot susținut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv fără conținut, repetat prin discursuri de ani și ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depășit niciodată 32-33%. România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.
Ministrul finanțelor Daniel Chițoiu a declarat recent că nu se poate cuantifica exact nivelul evaziunii fiscale, susținând că oscilează între 3,5-4% și 7,5-8% din PIB. El a reamintit că evaziunea este mare în domeniile în care nivelul taxelor și impozitelor este ridicat, cum ar fi sfera produselor accizabile (alcool, tutun, produse energetice).
Pedepsele pentru evazioniști au fost înăsprite recent în România, amenda fiind înlocuită în unele cazuri cu închisoarea, printr-o serie de modificări aduse Legii privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Conform unor estimări ale Asociației Române a Băncilor, aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activități de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerțul, sectorul imobiliar și serviciile financiare și bancare.
Țările unde plățile electronice sunt utilizate frecvent au „economii subterane“ mai reduse comparativ cu statele unde se folosește cash-ul. Astfel, creșterea plăților electronice cu 10% poate să ducă la un declin al dimensiunii economiei subterane cu 5%, conform studiului. La nivelul celor 27 de state membre ale UE dimensiunea economiei subterane a ajuns la 1,9 trilioane de euro, respectiv 19,2% din PIB, în timp ce la nivelul întregii Europe economia subterană se apropie de 2,2 trilioane de euro.