Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România: Legea reclamei la medicamente este inutilă, dăunătoare și trebuie reexaminată de Parlament

“Interzicerea fără discernământ a publicității în audio-vizual este o supra-reglementare inutilă și chiar dăunătoare, cu efecte negative atât pentru populație, cât și pentru stat, prin pierderea veniturilor din taxele asociate publicității. Reclamele la produse farmaceutice nu au doar rol comercial, ci și acela de informare. Prin interzicerea totală a publicității în audio-vizual s-ar interzice dreptul la informare. În plus, publicitatea la medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală este deja reglementată de ANMDM, iar pentru restul produselor și serviciilor destinate sănătății, de către CNA. Tot ce avem de făcut este să aplicăm strict prevederile deja existente”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul executiv al Asociațíei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurențíu Mihai.

Textul actual al legii conține neclarități, precum sintagma “produse medicamentoase”, care nu se mai regăsește nicăieri în legislație.

“Susținem retrimiterea proiectului de lege înapoi în Parlament, pentru că, așa cum a fost adoptat, este neclar, dublează legislație deja în vigoare, fără să aducă ceva nou. Exprimările din textul legii, ca de exemplu «produse medicamentoase», nu mai sunt de găsit nicăieri în legislația românească. Nu rezultă de nicăieri despre ce fel de medicamente este vorba, textul legii spune că se interzice reclama la «produse medicamentoase» și nu știm ce sunt alea”, a afirmat Mihai.

Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și are caracter organic. Senatul a adoptat, luni, acest proiect de lege cu 100 de voturi “pentru” și șapte voturi “împotrivă”, deși a primit un raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură și Comisa pentru sănătate publică, întrucât inițiativa “impune restricții excesive și nejustificate care încalcă dispozițiile constituționale și, pe de altă parte, contravine unor directive europene”. Proiectul de lege a primit anterior votului rapoarte negative din partea Guvernului României, Ministerului Sănătății, CNA, Comisiilor de Cultură și Media și Comisiilor de Sănătate din ambele Camere ale Parlamentului.

Categoria unde ar putea fi aduse îmbunătățiri legislației actuale este cea de suplimente alimentare, a adăugat directorul APMGR.

“Rămân suplimentele alimentare, a treia categorie de produse și care apar în reclamele media, dar care nu se văd în textul legii deloc. Rămân oricum neacoperite aceste suplimente alimentare. În niciun caz, dacă mergem pe logica legislației existente, n-ar putea suplimentele alimentare să fie incluse în categoria «produse medicamentoase». Orice lege trebuie să aibă niște definiții și atunci putem pune și armamentul ușor calibrul sub nouă milimetri între produsele medicamentoase, dacă vrem neapărat. Mai mult, suplimentele alimentare nu mai sunt aprobate de Agenția Națională a Medicamentului și sunt doar notificate, respectiv avizate, de Institutul de Bioresurse Alimentare, care ține de Ministerul Agriculturii. Reclamele la suplimente sunt supuse legii audiovizualului și CNA este cel care poate fi sesizat”, potrivit reprezentantului producătorilor de medicamente generice.

El a subliniat că problemele în privința suplimentelor alimentare apar mai ales pe canalele de teleshopping, unde sunt reclame care pretind beneficii mai mari decât cele reale. 

“Suplimentele alimentare sunt o categorie unde chiar sunt probleme și este vorba de canalele de teleshopping, unde sunt multe reclame la suplimente alimentare care, de multe ori, par să întreacă limitele și să pretindă că aduc beneficii mai mari decât cele reale și aici poate că ar fi întradevăr necesar un demers legislativ nou, dar textul legii, așa cum a fost aprobată, nu zice nimic de partea asta, pe care chiar ar putea fi probleme. Susținem retrimiterea în Parlament pentru că este loc de îmbunătățirea legislației în domeniu, dar nu cum este textul actual al legii, care le lasă pe toate descoperite”, a afirmat Mihai.

Reclamele la produse farmaceutice și alte servicii au rol comercial dar, dat fiind specificul, în egală măsură de informare, a punctat, la rândul său directorul general al Terapia Sun Pharma și președinte al APMGR, Dragoș Damian, într-o opinie remisă MEDIAFAX.

“Primii afectați vor fi pacienții care, nemaifiind informați despre existența unor preparate simplu și sigur de administrat, fie vor face coadă la medic pentru simptome care pot ceda la un preparat banal, fie vor cere în farmacie o soluție la problema lor care ori nu-i va ajuta, ori va fi ce mai scumpă. Sistemul sanitar însuși riscă astfel să fie blocat de o supra-adresare la medic în absența altor surse de informații”, a spus Damian.

Statul este la rândul lui afectat, întrucât aprobarea publicității la medicamente prin ANMDM este tarifată, iar interzicerea publicității va face că statul să nu mai încaseze bani din această activitate.

De asemenea, întregul lanț de producție/comercializare/servicii se va clatina, urmând ca “victimele” să apară în primul rând dintre producătorii sau prestatorii de servicii mici, care neavând alte modalități de a-și promova produsele, vor deveni insolvabili. Vor uma, printre alții, distribuitorii și farmacistii, care vor pierde din încasări, consideră Damian.

Legea în forma actuală ar afecta, de asemenea, încasările pentru agențiile de publicitate și trusturile de media și ar introduce discriminări între publicitatea pe canalul audio-vizual și cea din presa scrisă, outdoor, online, social media.

Potrivit președintelui APMGR, controlul publicității exagerate, mincinoase, înșelătoare la produse și servicii medicale poate fi controlată prin aplicarea cu mai mare strictețe și severitate a legilor CNA în vigoare, limitarea unui clip publicitar la maxim 30 secunde, interzicerea utilizării de testimoniale sau role-play-uri cu persoane notorii sau celebre, stabilirea unor tarife de cost pentru aprobarea reclamelor, sancționarea cu amenzi ustoratoare ale agenților de publicitate sau trusturilor media care nu se conformează, dar și mecanisme de (auto)control și (auto)cenzură din rândul agenților de publicitate (asociații profesionale, RAC, etc.).

“Sunt măsuri simple, de bun simț, care pot pune la adăpost pacienții și consumatorii de publicitatea înșelătoare sau mincinoasă fără a afecta structurile care fac parte din angenaj”, a punctat Damian.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed Alvogen Romania, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia – a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Constanța și Timișoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.