Asociația Colectiv: De 5 ani și aproape 6 luni așteptăm ca justiția din România să facă dreptate

„În câteva zile, se împlinesc 5 ani și jumătate de la producerea incendiului din clubul Colectiv, cauzat de corupție, nerespectarea legii, incompetență și nepăsare. De 5 ani și aproape 6 luni, noi, supraviețuitorii, familiile noastre și familiile celor care au pierit în urma incendiului – prietenii noștri dragi – așteptăm ca Justiția din România să facă dreptate. Pentru reprezentanții sistemului judiciar, dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componență politică jenează și influențează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus viețile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi și supliciul care ne-a mutilat trupurile și sufletele dincolo de recunoaștere, transformându-ne în veșnici pacienți. Pentru părinți, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii și i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depășit”, scriu cei din Asociația Colectiv GTG 3010.

Aceștia spun că în fiecare an și-au pus nădejdea în justiție, sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, pentru a izbuti, astfel, să obțină „un crâmpei de alinare”.

„O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România și ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înțesat de tragedii al acestei țări. Ne-am agățat, unii cu disperare, de speranța că dreptatea va triumfa și astfel ne va elibera de o parte din suferința, disperarea și ura pe care le simțim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârșit, un pic de țărână peste mormintele celor pierduți și să ne continuăm, atât cât este omenește posibil, viețile”, spun ei.

În schimb, după 5 ani și jumătate de chinuri atât fizice, cât și sufletești, supraviețuitorii și familiile victimelor incendiului din clubul Colectiv au aflat din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților.

„Dacă s-ar înfăptui (acest lucru – n.r.), ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină și la <îndulcirea> până la derizoriu a pedepselor acordate”, spun ei, transmițând un extras din actul de încheiere a ședinței de judecată din data de 14 aprilie 2021: „În continuare, Curtea învederează reprezentanților Ministerului Public și tuturor părților faptul că la termenul următor vor fi puse în discuție, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice: Pentru inculpații Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița Larisa, Radu Antonina și Matei George Petrică, va fi pusă în discuție înlăturarea art. 309 C.pen., respectiv consecințele deosebit de grave. De asemenea, pentru inculpații Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița Larisa și Moțoc Sandra Ramona, va fi pusă în discuție forma de vinovăție, intenția sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu. În situația în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuție ca pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților Popescu Cristian Victor Piedone și Iofciu Aurelia să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracțiuni. În ceea ce privește înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile de la termenul următor să vizeze și împrejurarea, dacă infracțiunile de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu pot produce, ca și consecințe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecințele pe care le pot produce acest tip de infracțiuni, ca urmare imediată. Pentru Niță Daniela Ioana, în legătură cu infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acuratețe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracțiune, Curtea va pune în discuție reținerea formei de participație a instigării, în locul autoratului”.

Membrii Asociației Colectiv GTG 3010 spun că au luat la cunoștință „cu deznădejde și tristețe” aceste evoluții noi în cazul „Colectiv” și trag un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile deosebit de grave pe care le-ar putea avea adoptarea schimbărilor de încadrare juridică, propuse spre discuție de către Curte.

„În această situație, inculpații s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiție din România, arătând că nici în cazuri tragice în care vinovăția este evidentă, precum Colectiv, judecata nu pare să se facă pe măsura severității infracțiunii, ci pe baza împingerii la extrem a legislației, cu scopul de a menaja, probabil, inculpații și nicidecum de a face dreptate. O asemenea decizie de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpaților întru reducerea pedepselor acestora, nu ne-ar afecta doar pe noi, în calitate de părți în acest proces, ci s-ar răsfrânge asupra tuturor actelor de justiție din România. Ar semnala că, indiferent cât de grave sunt faptele și urmările acestora, pedeapsa, în loc să fie exemplară și să descurajeze încălcarea legii, este doar o formalitate”, spun ei.