Asigurații români plătesc 42 miliarde de lei pe an pentru contribuții la sănătate, dublu față de acum cinci ani. Ce primesc de acești bani?

♦ În perioada 2018-2023, banii care au intrat la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuțiile sociale de sănătate ale asiguraților s-au dublat, de la 26 miliarde de lei la peste 42 miliarde de lei cât este bugetat în 2023 ♦ Banii de la asigurați reprezintă de altfel 77% din bugetul total al CNAS. Din acest buget se plătesc serviciile oferite în spitale ♦ Când pacienții sunt lăsați cu orele în spitale și nu primesc îngrijire medicală când au nevoie, ce se întâmplă cu contribuțiile plătite lună de lună?

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau FNUASS, ca prescurtare, este gestionat de Casa Națională de Asigurări și este „alimentat“ an de an și de contribuțiile la sănătate din banii asiguraților, chiar într-o pondere mare. Peste 77% din bugetul Casei vin din contribuțiile asiguraților.

Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienți în spitale de stat mai ales, dar și private, către plata medicamentelor. Acesta este mecanismul prin care statul ia 10% din salariul brut pentru a asigura sănătatea pacienților săi.

În spitale însă, realitatea arată dezastruos, iar pacienții nu primesc îngrijirea medicală de care au nevoie, așa cum se vede din practică în câteva spitale în ultima lună. Întrebarea este ce se întâmplă cu banii primiți de spitale prin FNUASS dacă medicii nu îngrijesc bolnavii?

Cum arată cifrele?

Datele din bugetul anual al FNUASS arată o evoluție spectaculoasă în perioada 2018 – 2023. Astfel, de la 26 miliarde de lei cât se strângeau de la asigurați în urmă cu cinci ani, statul a bugetat că anul acesta va aduna din contribuții la sănătate peste 42 miliarde de lei. Aproape dublu în perioada menționată.

Iar bugetul FNUASS din contribuțiile asiguraților a crescut an de an, pe măsură ce salariul angajaților români a evoluat. O singură excepție de la creștere a avut suma strânsă de la asigurați, în 2020, anul de debut al pandemiei, când mai mulți salariați au fost în șomaj tehnic sau și-au pierdut locul de muncă. În rest, câte 3-5 miliarde de lei s-au adăugat în fiecare an pentru un număr similar de oameni care să primească îngrijire medicală. Au primit în schimb pacienții servicii mai bune în spitale?

Asigurații vulnerabili

În România, unu din trei angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, adică 3.000 de lei brut lunar. Din 5 milioane de angajați, circa 1,7 milioane au salariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecția Muncii transmise Ziarului Financiar.

Acestora, statul le oprește contribuția la sănătate, ceea ce înseamnă 3.300 de lei pe an. De la întreg efectivul de angajați cu salariul minim, în 2023 statul încasează 5,7 miliarde de lei, din calculele ZF. Astfel, doar de la o categorie de angajați, cei cu veniturile cele mai reduse, statul primește această sumă, la care se adaugă și restul contribuțiilor de la ceilalți angajați cu venituri mai mari.

Acești angajați sunt însă și cei mai vulnerabili, pentru care orice sumă contează. Ei nu au puterea financiară de a plăti servicii medicale în privat, nu pot avea un altfel de legătură cu sistemul de sănătate pentru a primi servicii medicale, în afară de a se prezenta direct în fața medicilor, de multe ori direct în spitale, atunci când au o problemă care nu mai poate fi amânată. Primesc acești angajați cu salariul minim îngrijire medicală la standarde decente în spitalele unde ajung?

Exemple de calcul

Un salariat cu 3.000 de lei brut, adică salariul minim, plătește statului pentru sănătate 3.300 de lei pe an. Dacă luăm în calcul un salariu mai mare, contribuția crește proporțional cu acesta.

Astfel, la un salariu brut de 10.000 de lei pe lună, adică circa 6.000 de lei net, cât câștigă în medie un avocat, de exemplu, un angajat contribuie la sănătate cu 12.000 de lei pe an.

Un inginer debutant care are un salariu de circa 8.000 lei brut pe lună, adică 4.600 lei net, plătește la contribuțiile de sănătate peste 9.000 de lei pe an.

Banii aceștia sunt folosiți de stat pentru a oferi servicii de sănătate populației, iar principalul argument al oficialilor din Sănătate este că plățile celor 5 milioane de angajați acoperă nevoile întregii populații, inclusiv oamenii în vârstă și copiii, care nu plătesc contribuții de sănătate. Totuși, nici măcar aceștia nu găsesc un loc mai rapid în spitale, pentru analize, medicamentele lipsesc. În plus, salariații activi nu au nevoie lună de lună de îngrijiri medicale sau chiar analize de rutină, mulți medici de familie plângându-se că au pacienți pe care nu i-au mai văzut de ani de zile.

Dramele din spitale, pe banii asiguraților

În ultima lună, mai multe cazuri ale unor pacienți care nu au primit îngrijire medicală în spitale au șocat prin lipsa de empatie a medicilor, prin indiferența cu care au tratat pacienții. Acest lucru a dus și la decesul unei tinere mame de 25 de ani, care timp de șapte ore nu a fost văzută de un medic, deși în spital erau doctori care asigurau gardă pentru pacienți.

În practică, pacienții „vânează“ lună de lună un loc liber cu bilet de trimitere pentru analize medicale, pentru consultații. De exemplu, timpul de așteptare pentru investigații de tip RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf) ajunge și la două-trei luni în București. Spre exemplu, pentru un consult la cardiologie, marile rețele private au loc liber de abia în noiembrie anul acesta sau chiar februarie 2024, din date adunate recent de ZF. Cum poate aștepta un pacient cu probleme de inimă două-șase luni pentru un consult în baza contribuției pe care a plătit-o la stat?