ASFOR: Se exportă peste 7 milioane metri cubi de produse din lemn, iar bușteni sub un milion metri cubi
Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn - peste șapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat pentru MEDIAFAX președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Țucunel.
Președintele ASFOR, Nicolae Țucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferența de șapte milioane metri cubi este destinată încălzirii și altor utilizări.
Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (bușteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferența se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv și diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).
În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămași, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Țucunel.
“Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România”, a declarat acesta.
El a mai arătat că, pe piețele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la prețuri de peste 12 ori mai mari decât prețul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preț mediu de 123 de lei/ metru cub, prețul mediu al produselor vândute în fară este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt și produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.
Piețele externe tradiționale ale României sunt în Orinetul Mijlociu și Îndepărtat, Africa de Nord și Europa, iar în ultimii doi – trei ani, pe fondul ultimelor evoluții politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia și China, și mai puțin în alte țări arabe și Europa.
România și importă lemn, dar nu în cantități foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buștean, în principal din țările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croația, a mai spus președintele ASFOR.
Potrivit lui Țucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că “industria de lemn românească este obișnuită să cumpere mai ieftin”, astfel că producătorii preferă să vândă în afară.
“Chiar dacă face și importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producția industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât și sub aspectul productivității randamentelor și prețurilor obținute pe piețele noastre tradiționale”, se arată în comunicatul ASFOR.
Țucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit și industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condițiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.
Întreruperea chiar temporară a unor relații comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi “ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a prețului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deținătorii de păduri și cu afectarea gravă până la faliment a multor agenți economici”, se mai spune în comunicatul ASFOR, președintele asociației adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură “total împotriva domeniului”.
“Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poți să omori un domeniu și o industrie de acest nivel”, a mai declarat Țucunel.
ASFOR precizează că în exploatări forestiere și industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenți economici, sunt angajați peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.
Premierul Victor Ponta a anunțat, miercuri, că Guvernul intenționează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanță de urgență care a fost însă blocat în discuții la Ministerul Justiției.
El a precizat că a avut o discuție în acest sens cu ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.
“Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, și, sigur, cu Departamentul pentru Relații Europene, cu Economia și cu Justiția, să adoptăm azi o ordonanță de urgență prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înțeleg că, Justiția, nu ați găsit soluția, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul ședinței de Guvern.
El le-a cerut reprezentanților Ministerului Justiției să găsească o soluție juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, își pot găsi de lucru în altă parte.
“Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiți o soluție sau să vă găsiți toți de la Justiție altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniți cu soluția legislativă temporară până când avem o soluție pe termen lung, cu siguranță. Cred că, dacă vă puneți mintea la contribuție, treceți peste «Nu»-ul tradițional și găsiți o soluție”, a arătat prim-ministrul.
Anunțul lui Ponta a fost făcut după ce, marți, proiectul de modificare a Codului silvic, inițiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD și trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaților.
Deputații din comisiile juridică, de agricultură și mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaților este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeași formă, după ce președintele a trimis-o spre reexaminare.
La sfârșitul săptămânii trecute, în mai multe localități au fost organizate proteste pe tema defrișărilor, iar președintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).