Ascensiunea inteligenței artificiale, decăderea angajatului. Ne lasă revoluția AI fără viitor?

Microsoft „înflorește” – după cum afirmă chiar CEO-ul Satya Nadella. Profiturile companiei au crescut cu aproape 25% în ultimul trimestru, iar capitalizarea bursieră a atins săptămâna trecută un uimitor prag de 4.000 de miliarde de dolari. În mod normal, o asemenea performanță financiară ar exclude ideea de concedieri în masă. Și totuși, gigantul tehnologic începe să renunțe la mii de angajați care odinioară ocupau posturi cheie.

Strategia de „subțiere” a forței de muncă nu este, desigur, o noutate. În perioade de incertitudine economică, companiile taie din costuri și reduc personalul. Însă ceea ce se întâmplă acum nu este doar o simplă eficientizare. Marile corporații par să se pregătească pentru o realitate în care, pur și simplu, va fi nevoie de mai puțină muncă umană.

Chiar dacă liderii din industrie încearcă să convingă publicul că inteligența artificială „redefinește” locurile de muncă, titlurile din presa internațională spun altceva. Potrivit Financial Times, Microsoft, Intel, BT și alte companii de top anunță concedieri masive, justificând decizia prin avansul accelerat al tehnologiei AI. Dacă în trecut asemenea măsuri erau prezentate drept sacrificii regretabile, acum ele sunt tratate ca semne ale progresului inevitabil. Marile companii – mai ales cele din tehnologie – își fac un titlu de glorie din a obține profituri tot mai mari cu tot mai puțini angajați.

În sectorul tech, „venitul pe angajat” a devenit noul etalon de performanță. Start-up-urile Y Combinator se laudă cu echipe extrem de mici care generează profituri impresionante. A apărut chiar și un site – Tiny Teams Hall of Fame – care celebrează companii ce încasează zeci sau sute de milioane de dolari cu doar câțiva oameni în echipă.

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, merge și mai departe, prezicând apariția unei companii evaluate la un miliard de dolari, dar cu un singur angajat. Poate părea o utopie, însă modelele lingvistice avansate deja transformă radical munca de birou. Deși unele locuri de muncă noi apar, iar altele sunt realocate, multe posturi vor dispărea definitiv. Tot mai multe companii susțin că „munca” acelor oameni pur și simplu nu mai există.

Efectele sunt deja vizibile, în special în sectorul IT: angajările de programatori au scăzut vertiginos. În fiecare zi apar exemple care arată cum AI-ul depășește performanțele umane în tot mai multe domenii. Un exemplu concret: una dintre cele patru mari firme de consultanță a reușit să reducă timpul necesar cercetării cu 75%, economisind 3.600 de ore de analiză, datorită rapoartelor generate de inteligență artificială.

Tinerii aflați la început de drum profesional ar trebui să fie deosebit de atenți. Tot mai multe „trepte” de pe scara carierei încep să dispară, afectând grav traseele profesionale clasice. Nu doar AI-ul este responsabil. Delocalizarea, austeritatea bugetară post-pandemie și ani întregi de creștere economică modestă au făcut din posturile entry-level o țintă ușoară. Dar AI-ul accelerează vizibil acest declin.

Impactul este profund nu doar economic, ci și cultural. Dacă locurile de muncă devin o raritate, mai are sens o diplomă universitară? Oricum, carierele au devenit tot mai „sinuoase”, fără o direcție clară. Freelancing-ul și contractele temporare au fragmentat deja modelul tradițional de muncă, iar AI-ul nu va face decât să adâncească această transformare.