Arta, un pariu sigur în vremuri incerte

Deși pe fondul provocărilor apărute în ultimii trei ani la nivel global anumite investiții au fost amânate sau redirecționate spre zone mai puțin afectate de problemele și incertitudinile apărute în piață, arta rămâne un domeniu de interes pentru investitori, iar românii nu fac excepție, activitatea caselor de licitație fiind în creștere. Ce tendințe se remarcă în rândul acestora?

Pandemia, dar și primul an post- pandemic, au creionat și mai bine un comportament specific perioadelor de criză. Casele de licitații s-au adaptat și au continuat să organizeze licitații online, în cadrul cărora au bătut record după record de adjudecare.

Astfel că românii au investit și continuă să investească în artă. Se poate spune că multe dintre temerile noastre privind direcția în care ne îndreptăm din pricina inflației în creștere și a întregului cortegiu de situații economico-financiare care decurg din aceasta nu s-au adeverit”, a povestit Luciana Stanciu, expert de artă și CEO al Vikart, casă de licitații de opere de artă înființată la începutul lui 2020, cu afaceri de peste 2,3 milioane de lei în primul an de activitate. Potrivit ei, piața a reacționat în vreme de criză și a investit în mărfuri sigure, în ceea ce nu se devalorizează ci își menține sau își poate crește valoarea nominală, astfel că investițiile în artă au crescut în ultimii ani, adăugând că interesul pentru artă, în general, dar în special pentru arta contemporană, este în creștere atât la nivel național cât și la nivel mondial. „Dacă suma medie alocată unei astfel de investiții era în decembrie 2019 de circa 1.000 de euro, în prezent, este undeva la 2.000 de euro – ca ordin de mărime acesta ar fi saltul, ceea ce înseamnă că oamenii alocă sume duble în prezent pentru operele de artă și chiar mai mult, depinde de autor.”

Ea mai spune că se remarcă, totodată, transparentizarea vânzărilor și cotațiilor artiștilor pe piața de artă, care este tot mai mare. „Practic se poate vorbi despre o ieșire aproape totală din zona economiei gri, din aceea a vânzărilor neautorizate, pentru că legislația s-a îmbunătățit și în al treilea rând se poate vorbi despre internaționalizarea pieței de artă, despre o mult mai mare deschidere către lume, ori asta e ceva benefic pentru plastica românească, în mod special pentru arta contemporană: îi asigură reintegrarea într-un context european și mondial din care a fost întotdeauna parte – excepție făcând anii negri ai comunismului. Să nu uităm că multe dintre curentele artei moderne au fost create sau influențate de celebri români, precum C. Brâncuși, Tristan Tzara, Victor Brauner sau B. Fundoianu până la Guguianu, Apostu ori Ghenie.”

Ca tendințe, spune că publicul caută orice creație care are însemnele originalității, valoare artistică evidentă sau care poartă semnătura unui autor celebru. „Se caută chiar orice tip de lucrare de artă plastică, de la desene la colaje sau picturi, de la basorelief sau altoreliefuri la sculpturi ori tapiserii meșteșugite; de la cele în creion sau tuș la cele în guașă sau ulei, pe carton, pe pânză; din lut, din lemn sau bronz; totul este să aibă atributele unei valori artistice. Iar noi, promovând artiștii profesioniști contemporani, încurajăm acest fenomen de deschidere către toate stilurile și curentele artistice, pentru că numai așa putem vorbi despre un simț artistic dezvoltat al românului.”

Pe de altă parte, cu cât este mai rară pe piață o anumită semnătură sau o operă, cu atât crește valoarea ei. „Spre exemplu, Nicolae Grigorescu este același pictor valoros dintotdeauna, ar trebui ca lucrările lui să se liciteze cam la aceleași prețuri, având și un record de 320.000 de euro numai că, în ultimii ani, apariția sa destul de rară pe piața de artă duce lucrările lui la valori care îl fac pentru mulți de neatins. Și aceeași va fi și situația unor creatori de azi: cine gândește așa, investește mai mult”, a explicat Luciana Stanciu.

Interesul românilor pentru arta contemporană, în creștere

Punând lupa pe piața din România, reprezentanta Vikart spune că românii s-au aliniat tendințelor mondiale. Astfel, dacă în trecut piața locală de artă era sinonimă cu tranzacțiile de artă clasică, mai nou se conturează tot mai pregnant tendința, în rândul românilor, de a achiziționa artă contemporană. „Publicul iubitor de artă este mult mai diversificat. Se poate spune că investitorul de artă caută în vremuri de mare insecuritate financiară, precum acestea pe care le traversăm, să își plaseze banii în valori certe, fie artă plastică, imobiliare sau metale prețioase. Așa că se poate spune că investitorii se gândesc la o formă de tezaurizare a banilor, mai ales în artă, după cum am putut constata în cei aproape trei ani plini de provocări.” Practic, despre anul 2022, Luciana Stanciu spune că a fost un an bun pentru piața de artă, având în vedere că în primele 11 luni din anul în curs casa de licitații pe care o conduce a vândut tablouri de peste un milion de euro în cadrul a 14 licitații organizate. De asemenea, cel mai scump tablou vândut de casa de licitații Vikart în 2022 a costat aproximativ 20.000 de euro. „Cel mai scump tablou tranzacționat în 2022 îi aparține unui pictor contemporan extrem de căutat. De asemenea, mai scump nu înseamnă în date absolute și cel mai valoros, ci doar creația care a avut oportunitatea de piață mai bună. Aș putea spune că sunt rare cazurile fericite în care valoarea absolută a unei creații este și răsplătită cum se cuvine în piață. Dar, noi am cunoscut astfel de momente când am realizat o vânzare record a unei lucrări cu adevărat fermecătoare, ce s-a adjudecat recent la suma de 20.000 de euro.”

Luciana Stanciu, care este istoric de artă și expert de artă acreditat de Ministerul Culturii, a explicat că, în noul context, artiștii plastici care înregistrează cifre record la licitații sunt cei moderni, deveniți consacrați, și care sunt percepuți de public ca artiști clasici. „Dar sunt și artiști contemporani care înregistrează recorduri, fără îndoială valoarea acestora fiind una care ține nu doar de gust și modă. Câteva nume, fără să însemne că desconsiderăm creațiile altor plasticieni, se impun pe piața de artă în rândul acelora care licitează la Vikart, printre ei putem aminti pe Ștefan Câlția, Manuell Mănăstireanu, Felix Aftene, Marcel Guguianu, Sorin Ilfoveanu, Mihai Sârbulescu.”

De asemenea, un artist contemporan trebuie să aibă talent și originalitate, viziune, curaj, rezistență, astfel încât lucrările sale să poată face față competiției cu lucrările artiștilor clasici și moderni care au devenit mari nume în piața de artă românească, a menționat CEO-ul Vikart.

„Desigur, trebuie să aibă și șansa să ajungă la o casă de licitații sau galerie de artă care să creadă în el și să fie dispusă să îi tranzacționeze lucrările. De altfel, marketingul este extrem de important și în piața de artă, dar în România încă nu sunt destul de mulți specialiști care să facă dintr-un creator oarecare unul de talia lui Adrian Gheni, spre exemplu”, a explicat Luciana Stanciu.

Născuți în pandemie

Cu toate că anul 2022 a adus cifre record pentru Vikart, casa de licitații s-a confruntat și cu provocări în cei aproape trei ani de activitate, în urma contextului creat de incertitudinile apărute în piață. „Am putea spune că Vikart este o casă de licitații ivită odată cu răspândirea virusului SARS Cov-2. Neavând un trecut în activitate, tradiții, obișnuințe, nu am avut mari dificultăți în a ne adapta. Raportându-mă la inflație, cred că este în continuare o provocare, dar suntem gata să îi facem față, oferind în cadrul licitațiilor Vikart loturi de neratat și la prețuri mai mult decât accesebile, având, în același timp, răbdare și înțelegere față de piață, care se poate comporta haotic. Probabil că secretul rămânerii în piață al unei firme, din orice domeniu, constă tocmai în această atitudine deschisă, tolerantă, în înțelegerea fenomenului economic și în capacitatea de adaptare din mers la condițiile pieței”, a adăugat Luciana Stanciu.

În continuare, pentru anul 2023, executiva este optimistă și consideră că dacă există flexibilitate, provocările își vor găsi mereu o rezolvare. „Cei care activează pe piața de artă au așteptări optimiste. Deși nu se anunță vremuri bune, mizăm pe apetitul colecționarilor de a-și mări colecțiile și de a investi într-o marfă ușor vandabilă peste ani. În primul rând ne dorim cu toții să putem avea o analiză și la finele anului 2023 să existe o tendință în rândul licitatorilor. Dar este greu să avansăm un nume de artist, un stil de lucru sau un curent care va fi în trend. Lumea artelor vizuale este una plină de surprize”, a mai spus Luciana Stanciu.

Dan Crecan – Micuța Venețiană (2022)

Roxana Ilfoveanu – Toamnă la Rădești (1986)

Felix Aftene – Nostalgia copilăriei (2017)