Arta care este pe cale de dispariție în țara noastră. Din cauza veniturilor mici pe care le obțin artiștii în România, aceștia aleg calea străinătății, în speranța unei vieți mai bune

Cu o investiție totală de 2,4 milioane euro, directorul Muzeului Astra își propune să pregătească forță de muncă calificată în diverse meșteșuguri, astfel încât să ajute comunitățile rurale să se dezvolte altfel decât prin agricultură.

Arta meșteșugului a devenit o formă de manifestare artistică pe cale de dispariție, iar puțini sunt cei care mai știu vechile tehnici de construit, olărit și altele asemenea. Tinerii nu mai văd oportunitatea unei astfel de meserii, acest lucru și pentru că mulți dintre cei care se pot denumi meșteșugari nu au veniturile care să le asigure un trai decent.

De cele mai multe ori, veniturile meșteșugarilor sunt mici și din cauza faptului că aceștia nu dețin certificate care să le ateste competențele. Astfel, mulți renunță la meșteșugărit și iau calea străinătății în speranța unei vieți mai bune. Totuși, salvarea meșteșugului nu este importantă doar din perspectivă culturală, ci mai ales din perspectivă economică. Cu cât oamenii din mediul rural au mai multe posibilități de a-și găsi un loc de muncă, cu atât vor renunța să mai plece să lucreze în țările din afară.

Muzeul Astra de la Sibiu a reușit să obțină fonduri pentru renovarea unei case vechi construite în jurul secolului al XIV-lea în scopul transformării acesteia într-un centru pentru arte, unde vor putea fi învățate diverse meșteșuguri. Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu, își propune prin acest proiect să ducă mai departe arta meșteșugului, dar și să creeze din aceasta o adevărată profesie către care tinerii ar putea să se îndrepte. „Ce ne dorim să facem la Casa Artelor este un centru de activități și resurse regionale, adică să venim atât în întâmpinarea comunităților cât și a autorităților.

Există o problemă destul de cruntă în momentul de față și anume forța de muncă calificată și abilitată să lucreze pe intervenții în arhitectură vernaculară sau în arhitectura urbană istorică. Nu mai există dulgherii, care știu să utilizeze instrumentul specific, nu mai există tâmplarii, zidării, cărămidarii, etc. Cumva vrem să construim drumuri de rămas acasă, adică în ruralitate ce perspective ai, exceptând agricultura, să rămâi totuși în comunitate, dar pentru asta ai nevoie de un job, bine plătit și să fie pliabil cu ceea ce cere piața”, spune Ciprian Ștefan. Investiția totală în acest proiect se ridică la valoarea de 2,4 milioane de euro, finanțare obținută prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Durata proiectului, adică dezvoltarea și implementarea, este de circa 42 de luni, din 1 octombrie 2020 până la 31 martie 2025. Centrul de Arte va fi un model de business cultural, astfel că 80% din suprafața utilă a clădirii va fi dedicată activităților culturale. „Miza este uriașă pentru noi ca instituție, principalii beneficiari pe termen mediu și lung ai acestui program vor fi muzeele în aer liber. Este din ce în ce mai dificil să identificăm resursa umană calificată care să lucreze. Ideea a plecat de la nevoia noastră, dar și a comunității. Încercăm să dăm un imbold pe zona asta de a oferi servicii comunitare. Muzeele trebuie să își schimbe radical misiunea și rolul, să lase expozițiile cu multe obiecte care nu spun nimic și să ofere servicii comunitare, să vină în sprijinul autorităților, pentru că a trecut vremea în care așteptăm ca manageri subvenția de la autoritate, trebuie să învățăm să producem”, crede Ciprian Ștefan.

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți antreprenori au recondiționat case vechi pe care le-au transformat în unități de cazare. De cele mai multe ori, antreprenorii, deși au avut ideea de a le oferi experiența turiștilor de a se întoarce în timp, nu au găsit mâna de lucru necesară pentru a reda aproape în totalitate construcțiile strămoșilor. În cele mai multe cazuri, proprietarii unităților de cazare au luat decizia de a face ei cu mâna lor recondiționările, chiar dacă nu aveau cunoștințele necesare în acest domeniu. Totuși, componenta turistică ar putea reprezenta un factor important în continuitatea meșteșugarilor.

„În momentul de față nu putem vorbi despre un turism cultural în adevăratul sens al cuvântului. Vorbim de niște trasee începute, dar cam atât, tot ceea ce vrem noi să construim este să dăm și ruralității o șansă, care e la un moment de răscruce. Șansa vine tot din zona economică, nu mai putem să avem un discurs doar academic sau științific când vine vorba de patrimoniu, ci un discurs foarte aplicat, un discurs aplicat preluând obiectivele dezvoltării durabile, aceste cunoștințe empirice sunt foarte prietenoase cu mediul”, adaugă directorul muzeului Astra. Centrul de Arte nu va fi doar locul în care cursanții vor învăța tehnicile meșteșugărești, ci vor fi învățați și cum să își promoveze arta, cât și importanța unei forme juridice. Formatorii cursanților sunt deja selectați, astfel că și în cadrul muzeului există meșteșugari atestați atât în construcții, cât și în materie de obiecte de uz casnic. Astfel, o parte din formarea profesională va fi realizată chiar de echipa muzeului. Totodată, Ciprian Ștefan spune că au deja o bază de date cu primii cursanți. „Există deja această resursă umană hipercalificată în zona rurală, dar ea nu este valorizată și din punct de vedere legal, nu poate fi prezentă pe piața muncii conform competențelor lor.”

Muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a debutat în anul 1963 ca un muzeu al tehnicii populare, dorind să ilustreze întreaga creație tehnică populară tradițională din România. Aflat la sud de Sibiu, la trei kilometri de mers pe șoseaua de legătură dintre Sibiu și Rășinari, muzeul se întinde pe o suprafață de 96 de hectare. Expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare și are peste 10 kilometri. Patrimoniul muzeului este format din 400 de clădiri. Cel mai vechi monument din muzeu, o moară hidraulică, a fost adusă în anul 1963 în Dumbrava Sibiului. Această moară se regăsește în sigla muzeului.

Muzeul din Sibiu a fost vizitat de 300.000 de turiști în 2020, adică cu 25% mai puțini față de anul anterior. Totodată, muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a avut anul trecut venituri de 3,3 milioane euro, cu aproape 40% mai puțin față de anul 2018, când a înregistrat încasări de 5,5 milioane euro.

Ciprian Ștefan, directorul muzeului Astra din Sibiu: „Dacă se vor deschide granițele, numărul de turiști va crește în mod cert. Românii au început să își descopere țara, pandemia a avut și părțile sale bune. Am fost vizitați de români din toate colțurile țării și sperăm să continue acest trend.”

„Nu a fost un an rău, ci unul mai dificil decât 2019, dar care ne-a depășit așteptările. Am avut muzeul închis timp de trei luni și jumătate și am simțit acest lucru, am avut o scădere de aproape 2 milioane euro. În schimb, anul trecut am avut în jur de 300.000 de vizitatori în muzeu pentru că nici în Sibiu nu se puteau organiza foarte multe evenimente în zona centrală, iar lumea era doritoare să iasă. Noi am avut evenimente pentru că muzeul fiind foarte mare nu am fost nevoiți să ne concentrăm într-un singur loc, au fost împrăștiate în tot muzeul, veniturile au fost de 3,3 milioane euro”, precizează Ciprian Ștefan.

Prognoza făcută de către reprezentanții muzeului în luna iulie estima venituri de 2,5 milioane euro pentru anul 2020, dar a existat o evoluție mai bună a încasărilor. Restricțiile impuse de autoritățile române, dar și străine, i-a determinat pe mulți turiști români să își facă vacanțele în țară, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru muzeul în aer liber din Sibiu.

Pentru anul acesta, Ciprian Ștefan se declară optimist și este de părere că vor avea mai mulți turiști față de anul trecut. Previzionează astfel o dublare a veniturilor. Totodată, muzeul Astra pregătește pentru 2021 o serie de evenimente care să atragă cât mai mulți turiști.

„Dacă se vor deschide granițele, numărul de turiști va crește în mod cert. Românii au început să își descopere țara, pandemia a avut și părțile sale bune. Am fost vizitați de români din toate colțurile țării și sperăm să continue acest trend. Noi mai avem și acei turiști occidentali care vin să viziteze România în fiecare vară, cu siguranță și ei vor reveni”, adaugă Ciprian Ștefan.