Armenia și Azerbaidjanul se acuză de continuarea atacurilor în Nagorno-Karabah

Confruntările militare continuă în Nagorno-Karabah, iar bilanțul a depășit 500 de morți.

Situația rămâne “foarte complicată”, a declarat premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, acuzând Azerbaidjanul și Turcia că “nu vor să înceteze atacurile”.

La rândul său, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că “Armenia încearcă să atace conducte de petrol și gaze”. “Dacă Armenia încearcă să preia controlul asupra conductelor de petrol și gaze, pot spune că rezultatul va fi sever pentru ei”, a acuzat Ilham Aliyev într-un interviu acordat postului Haberturk.

Există temeri că Rusia și Turcia ar putea fi atrase într-un conflict direct în Nagorno-Karabah.

Kremlinul a somat miercuri Azerbaidjanul și Armenia să respecte acordul de încetare a confruntărilor.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat din nou Grupul Minsk o entitate din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) coprezidată de Rusia, SUA și Franța, că aplică în continuare “tactici de tergiversare” a soluționării conflictului din Nagorno-Karabah. “Trebuie să finalizați negocierile și să redați teritoriile proprietarilor de drept”, a spus Erdogan.

Conform organizației Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susține Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenți în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamiști au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins un apel al Statelor Unite, Rusiei și Franței de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei țări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morți.