Argumente ANAF trimise lui Ponta în cazul prejudiciilor: Lipsa unei baze de date, firmele fantomă

Argumentele conducerii Agenției Naționale de Administrare Fiscală(ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanțele de judecată în cauze penale i-au fost transmise premierului Victor Ponta, printr-o notă de informare.

În document se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanțe și acoperite prin măsuri asigurătorii, precum și de defalcare pe unități ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete județene).

Referitor la recuperarea scăzută a prejudiciului, conducerea ANAF îl informează pe prim-ministrul Victor Ponta asupra cauzelor care, în opinia instituției, împiedică obținerea unor rezultate satisfăcătoare.

“Deciziile instanțelor se comunică direct unităților de administrare, fără a exista o bază de date la nivel național. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuți sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea și în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim. Totodată, avem situații în care motivarea și comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înștiințați că trebuie să le confiscăm. Sunt situații în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unitățile fiscale să identifice, să solicite și să obțină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI și, ulterior, dispozitivul sentinței se transmite și la organul fiscal. Există chiar și situații în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitație să nu prezinte niciun fel de interes chiar și în condițiile în care prețul de pornire este diminuat cu 50%”, se arată în document.

De asemenea, conducerea ANAF arată că sunt multe cazuri în care este vorba de bunuri imobile obținute în timpul căsătoriei, iar această situație impune un proces de partajare, ceea ce înseamnă proceduri anevoioase de partaj judiciar, dar și situații când persoanele vinovate sunt în penitenciar pentru executarea pedepsei și nu au surse de venit sau bunuri.

“De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soțului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun. Emiterea titlurilor de creanță este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârșit infracțiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri și nu dețin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare și parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanți legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acțiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanță, precum și a situației bunurilor, veniturilor și conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului”, se afirmă în informare.

Pentru creșterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unitățile și crearea unei baze de date la nivel național, precum și de crearea unei aplicații informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanță/hotărâre definitivă, astfel încât să se știe “la centru” tot ce se întâmplă în teritoriu și unde apar probleme.

Totodată, este solicitată înființarea și operaționalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel național, formată din specialiști care să se ocupe exclusiv de monitorizarea și coordonarea acțiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum și înființarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activități distincte la nivelul fiecărei direcții regionale.

“Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaționalizarea structurii naționale, vom solicita instanțelor de judecată să transmită deciziile și structurii naționale. În acest fel, vom avea un control direct și eficient asupra situației de ansamblu și asupra problemelor care apar”, se menționează în documentul trimis premierului, cerându-se totodată și alocarea de personal și de logistică.

La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiției să fie înființată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.

“Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm ca fiind necesară înființarea unei structuri în cadrul Ministerului Justiției cu rol de monitorizare și coordonare a întregului proces de recuperare a prejudiciilor din infracțiuni în care sunt implicate parchetele și ANAF”, se mai arată în documentul trimis premierului Victor Ponta.

Marți seara, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanț al DNA, a fost “o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

“Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanța hotărâri definitive și irevocabile și nu se spune că sechestrul e o mașină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta, la România TV.

El a confirmat totodată informația MEDIAFAX că Guvernul va înființa o agenție specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiției.

În replică, Direcția Națională Anticorupție a transmis, miercuri, că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanț, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracționale de către ANAF.

“În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituție aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor) premierul Victor Ponta afirmă că “e așa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătorești care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, se arată în comunicatul DNA.

Conform sursei citate, în Raportul anual de activitate al DNA, la a cărui prezentare a participat și premierul Victor Ponta, care a avut loc în 24 februarie, se preciează faptul că “hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”.

DNA subliniază că aceste hotărâri judecătorești sunt executorii, iar instituția abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Săptămâna trecută, la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Victor Ponta, șeful DNA, Codruța Kovesi, a arătat că hotărârile judecătorești definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată și recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește tuturor medicilor într-un an.

“Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infacționale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plătește tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus atunci procurorul șef al DNA.

Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor.

În urmă cu două săptămâni, agenția MEDIAFAX a anunțat că Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel național a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a crește gradul de valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni la cel puțin 25%, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut.

Noua structură va fi denumită “Oficiul Național de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” și va primi avizul Guvernului până la sfârșitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

În prezent, Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul Ministerului Justiției, este structura cu atribuții în acest domeniu, dar rapoartele și evaluările internaționale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăți în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competențele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorități, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF și monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanțele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depășit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La sfârșitul anului trecut, consilierul procurorului-șef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupție au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentințe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

El a arătat că, imediat după ce aceste sentințe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

Anul trecut, pentru eficientizarea activității de recuperare efectivă a creanțelor provenite din infracțiuni, în special pe componenta de executare a ordinelor de confiscare, Ministerul Justiției a elaborat un act normativ pentru creșterea capacității instituționale a Oficiului Național de a monitoriza procesul de recuperare a creanțelor, în special în etapa de valorificare, cu o bază de date proprie și un sistem informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni, precum și cu organizarea Oficiului la nivel de direcție, nu doar de birou, și suplimentarea schemei de angajați cu 10 posturi.