Cum arată programul de Guvernare cu care vine premierul desemnat Adrian Veștea. ”Până în 2028, Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar conform traiectoriei asumate, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE, modernizarea infrastructurii și consolidarea capacității de apărare”

Premierul desemnat Adrian Veștea a publicat programul de Guvernare pentru perioada 2026-2028, care ar urmări  consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor. Prioritățile majore ale guvernării sunt implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.

Până în 2028, Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar conform traiectoriei asumate, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE, modernizarea infrastructurii și consolidarea capacității de apărare.

”Continuăm prioritățile începute și pe lângă cele trei principii deja consolidate (ordine în finațele publice, buna guvernare și respect pentru cetățeni), ne calibrăm eforturile pe ținte precise”, se arată în programul de guvernare. 

Guvernul Veștea își bazează programul pe 4 piloni: 

I. Siguranța pentru România. ”Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale.”

II. Aderarea României la OCDE: ”Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă un obiectiv strategic de țară. Vom accelera reformele necesare pentru alinierea României la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii, consolidând un cadru instituțional predictibil, transparent și favorabil investițiilor. Integrarea în OCDE va însemna mai multă încredere pentru investitori, politici publice mai bine fundamentate, administrație mai performantă și servicii publice mai eficiente pentru cetățeni.”

III. Implementarea integrală și responsabilă a PNRR: „Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne unul dintre principalele instrumente de reformă și modernizare ale României. Guvernul își asumă îndeplinirea strictă a jaloanelor și țintelor rămase, astfel încât reformele angajate să se transforme în rezultate concrete pentru cetățeni, economie și administrație. Prioritatea va fi finalizarea investițiilor mature, deblocarea proiectelor întârziate și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, cu accent pe infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și tranziție verde.”

IV. Absorbția fondurilor europene: ”România trebuie să valorifice la maximum întregul buget european disponibil. Dincolo de PNRR, vom accelera absorbția fondurilor din Politica de Coeziune și din programele sectoriale europene, pentru a susține investiții esențiale în fiecare regiune a țării. Fondurile europene vor fi direcționate cu prioritate către proiecte cu impact real: infrastructură de transport, spitale, școli, digitalizarea administrației, sprijin pentru mediul de afaceri, dezvoltare locală și reducerea decalajelor dintre regiuni.”

Guvernul Veștea își propune să facă ”ordine în finanțele publice”, iar programul de guvernare spune că ajutarea trebuie continuată cu fermitate. ”România nu mai poate funcționa cu costuri de finanțare ridicate, cu dezechilibre bugetare persistente și cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ține cont de veniturile reale ale statului. Menținerea unui deficit ridicat înseamnă dobânzi mai mari, spațiu mai redus pentru investiții, presiune asupra bugetelor viitoare și vulnerabilitate în fața șocurilor economice sau geopolitice.