Aproape jumătate dintre angajații români se tem de pierderea locului de muncă

În timp ce 62% dintre angajații români sunt satisfăcuți și foarte satisfăcuți de actualul loc de muncă, 57% declarându-se optimiști și foarte optimiști cu privire la viitorul lor la actuala slujbă, doar 33% apreciază că le-ar fi ușor să găsească un nou loc de muncă. În schimb, 42% consideră că acest lucru ar fi greu și foarte greu de realizat, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse și servici pentru motivarea și fidelizarea angajaților Up România.

Încrederea în găsirea cu ușurință a unui nou loc de muncă crește odată cu nivelul de educație (41.5% dintre cei cu studii superioare) și valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar bărbații (38.5%), angajații până în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) și cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi ușor și foarte ușor să își găsească o nouă slujbă în comparație cu femeile (24.8%), celelalte categorii de vârstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajații din mediul rural (28.1%) și cei care lucrează în sectorul public (25.6%).

„Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în rândul celor care au un loc de muncă și care prezintă grade mari de satisfacție, ceea ce evident este îmbucurător, în special dacă ne gândim la productivitatea muncii. Un angajat care își percepe locul de muncă ca mulțumitor și satisfăcător, va fi mai implicat și mai productiv. Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism față de actualul loc de muncă este un optimism constrâns, urmare a percepției că piața muncii suferă de lipsa oportunităților”, a declarat Elena Pap, directorul general Up România.

Deși declară în proporție covârșitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajații intervievați în cadrul studiului IRES au tendința să regrete în primul rând colegii (35%),  mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) și salariul (19%). Majoritatea angajaților români participanți la cercetare se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de relațiile cu colegii, superiorii ierarhici direcți și cu managementul, cele mai mulțumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relațiile de calitate, bazate pe respect reciproc, între colegi și între colegi și angajator/management, figurează printre elementele menționate de angajați drept definitorii pentru o bună calitate a vieții la locul de muncă.  

Tot aceste categorii dau și cele mai mari proporții de respondenți care declară că le-ar fi ușor să-și găsească un nou loc de muncă. Cei mai mulți dintre angajații intervievați își percep nivelul de salarizare drept bun și foarte bun (44%) și doar 26% îl consideră slab și foarte slab. Doar jumătate dintre respondenți (54%) consideră că promovările în cadrul organizației din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Participanții la studiu, din firmele cu mai puțin de 50 de angajați, tind să considere în proporție mai mare decât ceilalți că promovările se realizează echitabil în organizațiile lor.

Printre beneficiile cele mai dorite de către participanții la această cercetare, se regăsesc, în ordinea preferințelor: asigurările medicale (88%), primele de sărbători (88%), tichetele de masă (79%) și tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declară că au aceste beneficii și, mai mult decat atat, le doresc și procentele celor care declară că nu au aceste beneficii, dar și le doresc.

Printre beneficiile extra salariale încă inexistente la noi, dar pe care angajații români intervievați și le doresc la actualul loc de muncă, se află pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziționarea de cărți, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziționarea de echipament sportiv sau desfășurarea de activități sportive – și tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestațiilor casnice (bone, îngrijirea persoanelor vârstnice etc.).