Apreciere, conectare, bucurie și amintiri. Ghici ciupercă ce-i?

Sărbătorile se apropie cu pași rapizi și pentru unii dintre noi lista de cadouri poate fi o corvoadă din mai multe motive. Cosmeticele, cărțile, dulciurile sau obiectele de îmbrăcăminte sunt, tradițional, în topul celor mai frecvente tipuri de daruri, dar există și variante mai inspirate, personalizate. Pe tărâmul cadourilor experiențiale și-a dezvoltat afacerea Oana Pascu, antreprenoare care a decis, în urmă cu zece ani, să-și clădească propria afacere.

De-a lungul unui deceniu, Complice.ro a livrat peste 5.000 de experiențe, a construit un portofoliu de sute experiențe din care rămân mereu active pe site aproximativ 350 de activități unice, pentru care colaborează cu peste 300 de parteneri locali și internaționali. Conform Oanei Pascu, Complice.ro este acum un curator și furnizor de experiențe care a reușit să evolueze și să modeleze o piață emergentă. Pornind dintr-o poziție de pionierat într-un moment în care ideea de a oferi experiențe părea exotică, compania a ajuns să livreze mii de momente memorabile, să colaboreze cu sute de parteneri și să fie recunoscută în contextul cadourilor experiențiale și al soluțiilor de wellbeing corporate.

„Bugetul mediu pentru un cadou experiențial s-a stabilizat la circa 650 lei, iar pe segmentul corporate, pachetele tematice personalizate depășesc în medie 3.300 de euro, semn că experiențele au devenit o alegere serioasă, un comportament de consum validat”, afirmă antreprenoarea. Cifra de afaceri s-a dublat în 2023 până la 850.000 de euro și s-a menținut la acest nivel și în 2024, cu o creștere constantă de 30% a numărului de clienți.

„Experiențele au devenit un limbaj al aprecierii, o formă modernă de a crea conexiuni și emoții autentice.”

De-a lungul anilor, firma a fost un ambasador pentru maturizarea pieței: de la oferirea de pachete punctuale (zbor cu parapanta, degustare de vinuri) la integrarea strategică a experiențelor în portofoliile organizaționale ca instrument de engagement, retenție și cultură de echipă. „Prin parteneriatele cu furnizorii de experiențe, reușim să sprijinim afacerile locale și antreprenorii români, majoritatea experiențelor din portofoliu fiind implementate businessuri românești”, afirmă Oana Pascu.

Mai mult decât beneficii plăcute

Într-o lume tot mai marcată de stres și burnout, cum se leagă experiențele de wellbeing și sănătatea mintală? Potrivit Oanei Pascu, conexiunea este la bază: experimentele creează spații în care oamenii se pot opri, respira și reconecta cu sine și ceilalți – exact ceea ce multe politici de wellbeing încearcă să faciliteze. În context global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că trilioane de zile lucrătoare se pierd anual din cauza anxietății și depresiei, iar costul din pierderea de productivitate este uriaș.

De asemenea, relația dintre sănătatea mintală și productivitate este bine documentată: multiple studii arată că angajații cu tulburări mintale comune (anxietate, depresie) generează costuri semnificative prin absenteism. Astfel, experiențele devin o componentă complementară la programele tradiționale de wellbeing. „Nu înlocuiesc consilierea sau terapia, dar cresc reziliența emoțională, reduc stresul și stimulează relațiile sociale. În companiile care le adoptă și oferă pachete precum Relaxing Box, relaxare prin plutire sau alte experiențe de reducere a tensiunii și stresului, astfel de momente contribuie la crearea unei culturi în care oamenii se simt văzuți și reconectați. Prin urmare, experiențele nu sunt doar «beneficii plăcute», ci instrumente legitime de cultivare a echilibrului mental și a coeziunii umane”, conform fondatoarei Complice.ro.

Pandemia a fost catalizatorul unei schimbări inevitabile: nevoia de interacțiune reală, de experiențe împreună a devenit mai acută decât oricând. În perioada izolării, oamenii au simțit cu adevărat importanța experiențelor, mai ales în raport cu multitudinea de lucruri inutile care ne înconjoară, povestește Oana Pascu. „Apoi, oamenii au resimțit lipsa conexiunii fizice, iar la revenirea la «normalitate» soluțiile experiențiale au fost adoptate nu numai cu entuziasm, ci cu intenție strategică. Pentru multe echipe în reconectare, experiențele au devenit punți simbolice între remote și fizic.” Ulterior, modul de lucru hibrid a schimbat dinamica: angajați dispersați, birouri partajate, izolare geografică, toate accentuează fragmentele de alienare care pot apărea în echipele moderne.

BIO

Oana Pascu este fondatoarea Complice.ro, furnizor și curator de experiențe memorabile pentru companii și persoane fizice.

Pentru companii,
Complice.ro oferă soluții experiențiale integrate în strategiile de recunoaștere, premiere sau motivare, de la premii și cadouri corporate, până la evenimente experiențiale.

Are experiență de peste
20 de ani în mediul corporate, în management de echipe și, în ultimii 10 ani, antreprenoriat orientat către oameni și soluții experiențiale care le susțin creșterea profesională și dezvoltarea personală.

A fost „complice” pentru oferirea de beneficii experiențiale, soluții de recunoaștere și premiere, dar și în evenimente cu componentă experiențială pentru angajați sau parteneri, pentru companii precum Avon, Alef, Bitdefender, HP, Inditex, Radcom, Raiffeisen, Grupul City Grill, Carrefour, NN, precum și alte sute de companii de toate mărimile.

Experiențele precum construirea unui megalopolis, treasure hunt, cina pe nevăzute, atelierele de cooking sau competițiile cu probe amuzante, offline, sau soluții online conturate pentru conectarea echipelor remote precum degustarea de vin sau ciocolată, permit regenerarea conexiunilor într-un cadru informal, argumentează antreprenoare. „În aceste condiții, multe companii au revizuit strategiile de cultură organizațională: experiențele nu mai sunt opționale, ci necesare pentru coeziune, loialitate și implicare pe termen lung.”

Rețeta corectă a experienței

Cum folosesc companiile experiențele ca instrument de motivare și retenție? „Cea mai clară lecție este că oamenii nu se motivează doar prin recompense materiale. Ei caută recunoaștere tangibilă, emoții și conexiune”, punctează Oana Pascu. Tot ea detaliază că experiențele personalizate funcționează pentru că transmit apreciere reală, iar faptul că sunt „trăite” le conferă o memorabilitate pe care obiectele sau recompensele financiare nu o pot replica. „În practica noastră, flexibilitatea contează enorm. Pachetul Flexibox, de exemplu, a devenit preferat pentru libertatea deciziei, ceea ce reduce riscul de «greșeală» în selecția unei recompense, a unui premiu sau cadou.”

Dar nu orice experiență funcționează oriunde și oricând, adaugă antreprenoarea. Trebuie să fie aliniată culturii organizaționale, demografiei echipei, valorilor companiei și tipului de provocări, altfel riscă să fie percepută ca „activitate frumoasă, dar irelevantă” sau chiar „impusă”.  „Cele mai puternice rezultate vin când experiențele sunt integrate sistematic, nu ocazional, în programe de recunoaștere, onboarding, dezvoltare și team building. Companiile care fac asta văd creștere în engagement rate, scădere în turnover și consolidare a valorilor interne”, argumentează Oana Pascu.

Cum arată clienții firmei? Clientul persoană fizică al Complice.ro este urban, bine conectat la trenduri, educat, cu preocupări pentru experiențe autentice și echilibru interior. Nu caută doar spectacol, ci sens. Mulți sunt clienți recurenți, au mai făcut un zbor curajos sau o degustare premium, și acum caută experiențe mai rafinate: evadări din cotidian, terapii alternative, gourmet. Ei valorizează personalizarea, povestea și crearea unei amintiri. 

Pe segmentul corporate, explică antreprenoarea, clienții sunt companii din industrii orientate către oameni (IT, consultanță, servicii), care înțeleg legătura între starea angajaților, clienților sau partene­rilor de business și performanța firmei. Ei nu mai încearcă experiențele „ca experiment”, ci le văd drept componente de strategie: recompense, recunoaștere, consolidare de echipă. „Din portofoliul nostru, patru din cinci companii aleg experiențe tematice și personalizate”, afirmă Oana Pascu.

Tendință de sincron

Piața românească tinde să se sincronizeze cu Europa de Vest în termeni de așteptări, dar cu o rată de adoptare și inovație proprie, adaptată contextului local. „Deși am extins portofoliul cu experiențe în orașe importante din țară, cererea rămâne concentrată cu clienți din zona București-Ilfov”, punctează antreprenoarea. Tot ea adaugă că din perspectiva tipologiei experiențelor preferate, suntem destul de aliniați la ce se întâmplă pe plan internațional. „Sigur că există și diferențe de infrastructură, dar ca mindset, cred că românii percep valoarea experienței foarte similar cu cetățenii din Europa de Vest și Statele Unite.”

„Asia (în special China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore) este cea mai dinamică regiune în termeni de creștere, cu o rată anuală de peste 8%. Aici experiențele sunt mai degrabă un simbol social și digital, se consumă pentru a fi împărtășite online.” Oana Pascu, fondatoare, Complice.ro

Piața americană este cea mai matură și diversificată, evaluată la peste 48 miliarde USD în 2023, cu o rată anuală de creștere estimată la 5-6%. Acolo, experiențele au depășit de mult zona de „cadouri”, devenind parte integrantă din stilul de viață și din economia atenției. Tendința dominantă este experiential living – oamenii preferă să cheltuiască pentru a trăi ceva unic, nu pentru a deține. Generațiile Y și Z sunt principalele motoare, influențate de cultura storytellingului vizual (Instagram, TikTok).

„În zona corporate, experiențele sunt folosite strategic pentru wellbeing și retenție, în special prin escapade tematice, voluntariat experiențial și programe de team coaching prin aventură. De asemenea, experiențele sunt corelate cu sustenabilitatea personală: peste 70% dintre companiile americane declară că oferă beneficii non-financiare bazate pe wellbeing”, declară Oana Pascu, făcând referire la date din studiul Deloitte Human Capital Trends 2024.

Europa de Vest (UK, Franța, Germania, Țările Nordice) deține circa 39% din piața globală de „experience gifting”, conform unui studiu Arizton din 2024, dar accentul este ușor diferit față de SUA. Aici, experiențele sunt asociate cu slow living, rafinament și calitate a vieții. Segmentul dominant este cel gourmet & cultural, cu pachete ce combină gastronomie, artă, design, natură și wellness. Franța și Italia, de exemplu, conduc la nivel european pe categoria „gift boxes”.

În companii, accentul este pe human sustainability – experiențele ca instrument de echilibru mintal și coeziune, integrate în programele ESG și în strategii de retenție, povestește Oana Pascu. Țările nordice merg chiar mai departe, cu programe de tip „nature connection” (retreaturi în pădure, saune comunitare, călătorii senzoriale), parte din politicile publice de sănătate mintală. „Asia (în special China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore) este cea mai dinamică regiune în termeni de creștere, cu o rată anuală de peste 8%. Aici experiențele sunt mai degrabă un simbol social și digital, se consumă pentru a fi împărtășite online”, conform antreprenoarei.

Pe segmentul corporate, trendul dominant este „experiential engagement” – evenimente elaborate, cu componentă tehnologică (metaverse meetings, realitate augmentată, digital twins). În Japonia și Coreea, se dezvoltă tot mai mult segmentul de experiențe terapeutice, bazate pe mindfulness, artă și ritualuri culturale.

Europa de Est – și în special România, Polonia, Cehia, Ungaria – se află într-o etapă de maturizare accelerată. „Dacă în urmă cu un deceniu experiențele erau un concept aproape necunoscut, astăzi vorbim despre un segment stabil, care a trecut din nișă în mainstream.

Piața locală este condusă de actori independenți (precum Complice.ro) și se aliniază treptat la standardele occidentale, dar cu particularități precum accentul pe experiențe de echipă și conexiune socială, interes în creștere pentru wellbeing, dar cu o dimensiune pragmatică (echilibru între cost și impact) și apetit crescut pentru experiențe locale autentice, nu neapărat luxoase”, potrivit Oanei Pascu.

Valoarea pieței de experiențe din Europa Centrală și de Est este estimată la sub 1 miliard USD, dar cu potențial de dublare până în 2030, adaugă antreprenoarea. România este una dintre cele mai dinamice țări din regiune, alimentată de urbanizare, digitalizare accelerată și schimbarea priorităților generațiilor tinere, care preferă „să trăiască mai mult, nu să dețină mai mult”.

Cât privește planurile pe termen lung, Oana Pascu spune că „următorul deceniu va fi despre consolidare, extindere și inovație, adică să transformăm «momentul memorabil» într-o parte a ecosistemului de wellbeing individual și organizațional.”

Ea intenționează să extindă portofoliul cu experiențe internaționale și cu formate hibride (digital Ă fizic), dar și cu oferte recurente, nu doar cadouri, ci abonamente de experiență. Programul de loialitate recent lansat este un prim pas, pentru a muta experiența din zona singulară în zona „călătoriei continue”.  

De vorbă cu Oana Pascu, fondatoare, Complice.ro

Care au fost cele mai mari provocări pentru Complice.ro în cei zece ani de activitate?

Fără îndoială, primii ani au fost dificili. Nu exista o piață a experiențelor, iar termenul „cadou experiențial” trebuia explicat de fiecare dată. Oamenii asociau ideea de cadou cu un obiect, ceva concret și palpabil.

Provocarea noastră a fost dublă: să formăm o piață și să construim în același timp încrederea în ceva ce nu putea fi „atins” înainte de a fi trăit. Educația pieței a fost o muncă de anduranță, bazată pe comunicare constantă, pe exemple concrete și pe mult storytelling: am vorbit despre bucuria din timpul unei experiențe, despre emoția care rămâne după și despre ideea că amintirile devin cea mai valoroasă formă de posesiune. Am învățat, astfel, că a construi o categorie nouă înseamnă răbdare, consistență și curajul de a repeta același mesaj până când publicul îl interiorizează.

Odată depășită faza de pionierat, cea mai mare provocare a devenit, paradoxal, constanța impredictibilității.

România este o piață vibrantă, dar volatilă, iar mediul economic a fost rareori stabil: de la pandemie și inflație la modificări fiscale, alegeri și schimbări bruște de comportament ale consumatorilor, fiecare an a adus un alt tip de incertitudine.

Pentru un business bazat pe emoție și consum discreționar, aceste fluctuații se resimt imediat. În acest context, Complice.ro a trebuit să fie agil, să adapteze rapid portofoliul și să mențină echilibrul între optimism antreprenorial și prudență financiară. De fapt, dacă ar fi o lecție generală a acestui deceniu, ar fi că impredictibilitatea nu e o excepție, ci o regulă, iar reziliența vine din capacitatea de a construi sens și valoare chiar și atunci când planurile trebuie rescrise din mers.

Cum ai reușit să transformi experiențele – cândva o nișă exotică – într-un segment recunoscut și validat?

Transformarea a fost graduală, dar intenționată.

În primii ani, rolul principal a fost educativ: am alergat la ușile publicului și companiilor cu idei neobișnuite, punând accent pe poveste, emoție și autenticitate. Am susținut constant ideea că experiențele nu sunt doar distracție sau cadouri de ocazie, ci investiții emoționale cu impact durabil. De la cina „pe nevăzute” sau cursele pe patru roți pe tot felul de suprafețe, am îmbogățit constant portofoliul, iar pachetele Flexibox (care permit destinatarilor să își aleagă experiența) au devenit un reper în personalizare și flexibilitate, ceea ce le-a propulsat în topul preferințelor, atât pentru clienți direcți, cât și în corporate.

Pe de altă parte, validarea a venit când companiile au început să trateze experiențele ca instrument strategic, nu simplu „extras bene”. Odată ce clienții corporate au adoptat experiențele în programele lor de retenție, recunoaștere și wellbeing, întreaga piață a recepționat semnalul că acest tip de produs / serviciu are relevanță economică și culturală.

Care sunt cele mai importante schimbări observate în comportamentul clienților (persoane fizice și companii) în acești 10 ani?

La consumatorul individual am observat o tranziție de la curiozitate la discernământ: nu mai e suficient „o experiență inedită”, ci se caută legătura emoțională, impactul pe termen lung și povestea din spatele experienței.

În primii ani, zborul cu parapanta era emblematic; mai târziu, simulatorul Boeing a devenit bestsellerul deceniului, iar degustările de vinuri, terapia prin plutire și retreaturile gourmet sunt cereri recurente în prezent. Segmentul refined taste, experiențele de wellbeing și cele cu substrat emoțional s-au poziționat pe scara preferințelor reale.

Pe plan corporate, tranziția a fost de la bonusuri ocazionale la integrare completă în strategii HR și cultura organizațională. Dacă acum un deceniu un pachet experiențial putea fi un cadou singular de Crăciun, astăzi companiile aleg teme personalizate și experiențe ca parte din programe de recunoaștere și loialitate, cu bugete medii de Â3.300 euro per client, în cazul portofoliului Complice.

Feedbackul obținut demonstrează de altfel că aceste investiții nu sunt lipsite de efect: peste 77% dintre participanți spun că se simt mai conectați cu colegii lor, iar peste 62% se simt mai motivați după un eveniment Complice.

Pe plan corporate, strategia va fi să aprofundăm integrarea experiențelor cu programe structurale de wellness, cultură și performanță. Integrarea experiențelor să devină pilon central în strategia de HR. De asemenea, investiția în tehnologie va continua cu integrarea, cel mai probabil, a inteligenței artificiale, date predictive, experiențe XR sau hibrid, sistem de evaluare a impactului emoțional. În esență, Complice va continua să fie complicele momentelor care contează, nu doar pentru azi, ci pentru echilibru pe termen lung, conchide Oana Pascu.