APOSR: Noul proiect de lege a timbrului cultural - mai puține concerte cu artiști internaționali

Potrivit unei noi inițiative legislative intens dezbătută în ultimele zile, biletele pentru spectacole, cărțile, CD-urile, DVD-urile vor include în preț o “taxă pe cultură”, resimțită și suportată chiar de publicul plătitor, se arată într-un comunicat de presă remis agenției MEDIAFAX de APOSR.

La începutul acestei săptămâni, reprezentanții APOSR au fost invitați de președintele Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților pentru o sesiune de consultări referitoare la proiectul de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural. La aceste dezbateri, APOSR și-a expus punctul de vedere alături de Federația Editorilor din Romania (FER) și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), susținând eliminarea timbrului cultural, atât în actuala formă, cât și sub forma noului proiect.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost inițiat de 84 de deputați și senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR, și a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Impactul negativ asupra pieței de evenimente din România a unei asemenea “taxe pe cultură” duce la scăderea numărului de spectacole cu artiști internaționali, anularea unor concerte, afectarea turneelor artiștilor autohtoni, pe termen lung existând chiar riscul eliminării totale a acestei activități culturale în România, se arată în comunicatul citat.

“Paradoxal, acest lucru nu este luat în calcul de către susținătorii ințiativei, Alianța Națională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC) – din care face parte și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), beneficiarul timbrului cultural din concerte – și nici de unii dintre inițiatorii acesteia, de altfel membri marcanți ai acestor uniuni. Nu se poate trece cu vederea însă fapul că producătorii de spectacole, muzică și carte sprijină cultura românească chiar prin propria activitate și nu doar la nivel declarativ, supunându-se unor riscuri reale impuse de piață și urmărind criterii de competitivitate”, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

La dezbaterea care a avut loc luni, mai mulți deputati din Comisia de Cultură s-au declarat împotriva acestei inițiative, printre aceștia numărându-se Mihai Sturzu și Cristian Popescu. La consultări, reprezentanții industriilor creative au propus eliminarea timbrului cultural, o suprataxă resimțită de fiecare dintre cetățenii României, care are drept rezultat chiar limitarea accesului publicului la cultură, printre argumentele oferite numărându-se: incompatibilitatea cadrului legal, în raport cu Constituția României, precum și cu practica și legislația comunitară, incompatibilitatea cu normele legii drepturilor de autor (8/1996), care oferă un temei suficient pentru remunerarea creatorilor, scumpirea produselor culturale, resimțită direct de consumatori, impedimentul impus dezvoltării culturale și economice a industriilor creative românești la nivel internațional, destinația incertă a acestor fonduri – bugetul unor entități de drept privat, care dispun de acestea fără un scop concret, transparent și echitabil.

Astfel, având în vedere că organizatorii de spectacole plătesc deja atât autorul (prin UCMR – ADA, conform legii dreptului de autor 8/1996), cât și artistul (prin acord direct) pentru fiecare spectacol, noul proiect de lege nu își regăsește utilitatea și sensul în cadrul social, economic și cultural actual, iar “timbrul cultural” de care beneficiază UCMR apare doar ca o taxă suplimentară, total nejustificată.

De asemenea, aceasta “taxă pe cultură” are ca destinație “uniunile de creatori” – timbrul muzical mergând exclusiv spre UCMR, în esență entități private, care beneficiază de venituri din urma activității economice a unor alte entități private. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede faptul că aceste entități dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis și fără criterii transparente și, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul de pe urma căruia beneficiază de această taxă, mai spun reprezentații APOSR.

“Mai precis, în contextul în care industria de spectacole este formată din operatori economici care își asumă riscuri financiare enorme pentru a aduce publicului român mari artiști internaționali și pentru a crea platforme de promovare pentru artiștii autohtoni, la o valoare de 5% din bilet însemna că, la un stadion de 40.000 de bilete, preț mediu 200 lei, o entitate privată încasează o sumă de 400.000 lei (…), fără să presteze niciun serviciu organizatorului, publicului sau artistului”, se mai arată în comunicatul citat.

De asemenea, potrivit sursei citate, în nicio țară din Uniunea Europeană nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii de bilete români vor fi suprataxați și vor avea de suferit. Această “taxă pe cultură” creează și “un handicap competitiv major” în fața altor organizatori de concerte din alte țări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artiști internaționali în România și va afecta negativ și piața concertistică autohtonă.

Astfel, în prețul oricărui bilet de spectacol, publicul achită nu doar costul efectiv al produsului sau al serviciului respectiv, prestația artistică, ci și taxele și costurile uzuale (de exemplu, impozite locale, comision de distribuție, timbru de Crucea Roșie, valoarea TVA) și remunerațiile datorate titularilor de drepturi de autor (care ajung chiar până la 7-10% prin UCMR-ADA). “Prin acest timbru cultural, fanul este pus în situația de a acoperi un extra cost, aparent tot pentru «autori» și «creatori», dar de care beneficiază, paradoxal, o entitate privată și membrii acesteia, respectiv UCMR”, se mai arată în comunicatul citat.

“România este considerată la momentul actual o piață aflată într-un stadiu incipient de dezvoltare în cadrul industriei de evenimente («emerging market»). Totuși, în loc să faciliteze accesul la cultură, să contribuie activ în «beneficiul» acesteia și să sprijine organizatorii de spectacole, se urmărește impiedicarea dezvoltării acesteia, timbrul cultural reflectându-se direct în buzunarul cumpărătorilor și în activitatea economică a producătorilor de evenimente, prin suprataxare într-un mod redundant. În condițiile în care numărul de concerte și nivelul de acces al publicului la spectacole este mult sub media Europei, «taxa pe cultură» nu va contribui decât la a îndepărta inevitabil o mare categorie de potențiali spectatori și un număr considerabil de artiști internaționali”, mai spun reprezentanții APOSR.

Potrivit sursei citate, un timbru de acest fel este unic la nivel european, iar faptul că acesta este colectat de uniuni private, care nu justifică modul de utilizare a acestor fonduri, a reprezentat un semnal de alarmă inclusiv pentru industria muzicală internațională. Astfel, diferite organizații implicate activ în ultimii ani în dezvoltarea acestui sector de activitate în Europa centrală și de est (Yourope, European Talent Exchange Program, Live Nation) s-au arătat indignate de această inițiativă, poziția acestora fiind înaintată și membrilor Comisiei pentru Cultură.

De asemenea, în comunicatul remis MEDIAFAX se menționează că organizatorii de evenimente culturale (concerte, spectacole, festivaluri etc.), alături de reprezentanții editorilor de carte și ai producătorilor de muzică, își manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la inițiativele de dezvoltare a culturii românești și a industriei creative, atât timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil și transparent.

Proiectul de lege prevede că, “în vederea susținerii și dezvoltării culturii naționale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării și conservării moștenirii culturale, dezvoltării creativității contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de Cultură a Camerei.

Camera Deputaților este for decizional.