Anul paradoxurilor și al creșterilor forțate de furia consumului

Potențialul de creștere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populației – comerț, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depășind net producția locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creșterile salariale care au adus câștigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% față de cel de la sfârșitul anului 2015) și de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor și serviciilor. Confruntați cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâți să le golească rafturile magazinelor, comercianții n-au avut altă soluție decât să se aprovizioneze din import.

Câteva exemple, extrase din datele Institutului Național de Statistică (INS): comerțul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populației – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările și înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producția industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producția industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achizițiile de peste graniță ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul național.

Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potențialul de creștere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura și capacitățile locale de producție sunt în stare precară, dacă nu chiar depășite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forțat creșterea economică la 4,8%.

Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuția bugetară: cu toate că principalele forme de comerț care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creștere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicațiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici rețeaua de drumuri și autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte vești bune se arată în statisticile Băncii Naționale privind investițiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), și în raportările Ministerului Finanțelor, potrivit cărora investițiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

Singura veste proastă vine din sectorul construcțiilor, care n-a reușit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creștere de 4,2% în 2016.

Pentru 2017, Comisia Națională de Prognoză estimează un potențial al PIB de doar 4,6% și o creștere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că și acest an va fi, ca și 2016, anul paradoxurilor și al creșterilor forțate de furia consumului.