Home Afaceri Antreprenorul care alături de “vecinii”...
Afaceri

Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din București

Palatul Universul din București este o clădire cu o istorie cu totul aparte.

Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din București
Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din București · Foto: Business Magazin

Deschisă în 1930, structura ușor țuguiată a găzduit redacția ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informațiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoțea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaționale către cei interesați de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se așterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viață a palatului.

“Da, pot să zic că am și respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spațiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden București, primul spațiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

Talent Garden București (TAG București) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viața în Palatul Universul.

”Ne adresăm industriei creative: arhitecți, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnaliști. Apartenența la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunități. Am reușit, alături de vecinii noștri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din București, un loc pentru cei young and still young (tineri și încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeași poveste.“

Compania din România este deținută în proporție de 20% de Talent Garden Italia, restul acțiunilor fiind împărțite în mod egal între Alexandru Aron și alți doi parteneri.

”De ce este nevoie de astfel de spații? Ca freelancer, după un anumit interval, simți nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poți continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereți. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spațiu de co-working nișat pe industriile de creație.“

Primul an nu a fost deloc ușor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reușit să găsească niște soluții.

”La început am fost doar spațiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers așa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam niște costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

Inițial, TAG București ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spațiu de evenimente, Mezanin, la același etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots și magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informațiilor disponibile, în martie 2017 spațiul de co-working avea circa 65 de locuri.

”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Așa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spațiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai și care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat și noi drumul la spațiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiție bună, o pivotare isteață care ne-a permis ca în opt luni de funcționare să putem returna cam 15% din banii investiți. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

|n total, investiția în spațiul de co-working și în Mezanin, spațiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

Cafeneaua Beans & Dots și magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spațiul de co-working creativ, TAG București, și cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăiești doar din zona de co-working decât dacă ai spațiul tău. Un hub trăiește mai degrabă din închirierea spațiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spațiul dedicat evenimentelor, un designer shop și cafeneaua Beans & Dots.“
Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulți care cred că pot folosi un spațiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primești o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înțeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguț de care nu trebuie să abuzezi“.

În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea și aleg spațiul de co-working, proprietarii TAG București au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spațiul de co-working mai mic, au început să vină și cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spațiu deschis și 250 de euro pe lună pentru un spațiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

La aproape un an de la deschiderea spațiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce privește dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG București.

”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiția. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente și ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuții, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, așa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

Încăpățânarea cu care TAG București s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 și, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri și proiecție profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafață de 850 mp, este dedicată spectacolelor și diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spațiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenției plantele și ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spațiu cu o identitate aparte, așa cum au de fapt toți chiriașii din palat.

”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spațiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mișto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Am reușit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua și magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate și pe verticală, cu vecinii noștri“, mai spune Alexandru Aron.
|n timpul conversației, în incinta spațiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanță care se agitau în fața unor laptopuri subțirele.

Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunați circa 40 de studenți care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepția, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajați stateau la aceleași birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

”Sunt și abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda și de cappuccino. Șanse sunt pentru toți, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spațiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

Huburile, așa cum este și cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spații de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătrați de spații de birouri funcționează în București ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spațiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiționale.

Tendința este vizibilă și la nivel național, în marile orașe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru ședințe sau anumite întâlniri periodice.
|n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialiști IT, iar aproape 50% dintre aceștia au mai puțin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

Companiile active în sectoare culturale și creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activități de editare, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală; activități de servicii în tehnologia informației; activități de servicii informatice; activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, potrivit unor informații publicate de Agerpres.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale și creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creștere majoră a contribuției în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuția industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, inițative precum TAG București nu ar mai trebui să fie nici singulare și nici n-ar trebui să întâmpine dificultăți de a-și găsi chiriașii cu vibe-ul bun.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună