Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internațional este obligatoriu"

“În 2013 au fost prezente 67 de firme românești la Anuga, iar pentru ediția din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România și Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spații de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieșim din categoria B a țărilor cu «apetit» în ce privește participarea la târguri și intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franța, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziții reprezintă oglinda exporturilor unei țări, „vedem astfel că și exporturile românești sunt tot mai importante și în creștere“. Pentru ediția din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractați deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafața închiriată se apropie de 1.000 mp. Și acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expozițional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele românești.

Și asta pentru că „în businessul modern, contactul internațional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaționale este una din puținele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri și forumuri internaționale obținerea de contacte comerciale sau dobândirea de informații despre piețele de export și despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local și până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influențat în primul rând de suprafața închiriată și de costurile de transport.

La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie și construcția lui și pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafață de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc și costurile. „O participare la târg se pregătește cu mult timp înainte, prin rezervarea spațiului și prin informarea clienților existenți sau potențiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul și cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puțin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depășit pe cele de închiriere și con-strucție a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari și, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienții noștri din România se înscriu din timp și își planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activitățile de export, spun chiar reprezentanții acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca țintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franța; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilității, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piața locală și externă se completează, în același mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail și în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

Și în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ționale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri și distribuitori din alte țări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendințele, inovațiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «față în față» cu ale celorlalți este și un exercițiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaționale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia și Orientul Mijlociu, piețe emergente cu potențial de creștere și cu mai puține bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulți parteneri de discuție. Sigur, nu toate discuțiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preț, pe orice piață, în orice tip de magazin. Astfel, internaționaliza-rea înseamnă timp și resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice românești la târguri internaționale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de președinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociației va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii românești care vor expune în pavilionul românesc.