Antreprenorii care fac bani din nevoia de distracție a românilor. Cu ce au cucerit parcurile de agrement turiștii din România

Astfel, clasicele ieșiri la film, la terasă sau în club sunt înlocuite tot mai des cu escapade în aquaparkurile și parcurile de aventură deschise în majoritatea zonelor turistice ale țării și în jurul marilor aglomerări urbane. Cine sunt însă antreprenorii care fac profit din businessuri de agrement, unde aleg să investească, cu ce probleme se confruntă și ce previziuni au asupra pieței de profil?

„Muncim trei luni ca să susținem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienți. La fel mi se răspunde și în partea cealaltă a țării, pe litoral: „Suntem ocupați cu niște grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.

În sezon, parcurile acvatice și de aventură din România sunt invadate de turiști dornici de distracție. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, și la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanții businessurilor de profil susțin, aproape în unanimitate, că piața locală a activităților de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent. „Piața de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creșteri de 5-15% pe an. Cred că își va menține același ritm, cu mențiunea că evoluția sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acționar și manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potențial de dezvoltare pe piața parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învățare pentru fiecare participant”.

În concurență cu Vestul

Când vine vorba de nivelul la care se situează România față de activitățile de acest tip din vestul Europei, părerile sunt împărțite. „În comparație cu piața de profil din vest, ne situăm în acest moment la aproximativ 40%”, susține Apostu. Și Liviu Andrica, directorul general al Administrației Domeniului Public Oradea, crede că „în țara noastră oferta este mică față de cea din Occident”. Pe de altă parte, Mihai Cota, proprietar al parcului de aventură Drăguș, susține că „acum, când s-a reglementat activitatea de parc de aventură, nu se mai văd diferențe mari față de colegii din alte țări din vest, ba din contră, mulți turiști ne-au felicitat și au zis că e mai bine la noi”.

Legat de problemele cu care se confruntă piața de profil locală, Sebastian Antal, directorul general al parcului de aventură Arsenal Park, spune că, deși se vede o creștere semnificativă a pieței din România față de cea din vest, raportată la anii anteriori, „normală, de altfel”, totuși, „din punctul de vedere al calității serviciilor și produselor oferite, consider că anul 2018 nu a prezentat o creștere la nivel național față de vest, piața de profil confruntându-se cu mari deficiențe care au împiedicat această evoluție”. El crede că principalul factor care afectează evoluția pieței, aflată „într-o fază deficitară”, este „lipsa de valori și principii de care suferă educația atât de natură socială, cât și profesională”, și adaugă: „Atât timp cât nu vom reuși să depășim acest lucru, îmi este greu să cred că vom ajunge să fim cu adevărat competitivi atât pe plan național, cât și pe plan internațional”, spune Antal.

În opinia lui Marian Petrescu, proprietar a trei parcuri de aventură și totodată președintele ARCOPA (Asociația Română a Constructorilor și Operatorilor de Parcuri de Aventură), adevărata problemă care împiedică evoluția pieței este lipsa investițiilor: „În momentul actual suntem undeva în preistoric și fără investiții majore vom rămâne acolo”, exemplificând cu sistemele de siguranță folosite de proprietarii de parcuri de aventură, pe care aceștia nu sunt dispuși să le schimbe cu modele noi, mai sigure. „În domeniul nostru, majoritatea parcurilor de aventură au un sistem de asigurare a participantului de clasa A. Unii proprietari nu doresc să investească în sisteme mai avansate, spre exemplu din clasa D, cea mai sigură în momentul de față.”

Un alt antreprenor, Ciprian Hanea, spune că „legat de parcurile de aventură, încă mai avem multe de dezvoltat în acest domeniu, în România. În primul rând, înființarea unei asociații a parcurilor de aventură și tematice”. În schimb, Petrescu, în calitate de președinte al ARCOPA, susține că în asociație sunt înscriși doar „cinci proprietari de parcuri” și că „se cam lasă tăcerea în rândul lor” atunci când antreprenorii trebuie să se implice sau să plătească taxe către asociație, care plătește, la rândul său, taxe către cei din afară, la care este afiliată.

Antreprenorii din domeniu susțin că businessurile pe care le conduc pot reprezenta un factor important și în creșterea turismului, cu mențiunea că au nevoie și de sprijinul autorităților: „Susținerea dezvoltării agrementului în România poate potența implicit și turismul, una dintre sursele de venit ale țării. Reducerea cotei de TVA pentru activitățile de agrement sau ajutoarele de stat speciale pentru investiții în agrement, potențatoare de creștere economică a unor comunități, pot fi pași pe care guvernanții noștri ar putea să îi facă în susținerea investitorilor care vor să dezvolte proiecte de impact”, spune Daniela Marișcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracție și aquaparkuri.

Astfel, chiar și în condițiile în care interesul publicului față de parcuri este tot mai mare, iar evoluția pieței, una pozitivă, Marian Petrescu crede că „în situația în care cadrul legislativ nu se va modifica, probabil va interveni o stagnare”.

Distracția acvatică de 3 milioane de euro din Oradea

Deschis în 2016 cu o investiție de 20 de milioane de euro, jumătate asigurați din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea orașului din nord-vestul țării. Este, totodată, și cea mai mare investiție publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administrației Domeniului Public Oradea, în întreținerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locație a fost aleasă datorită poziționării și a resursei naturale de apă geotermală.
În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste și pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creștere de aproape 90% față de perioada similară din 2017.

Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajați. Anual, reprezentanții parcului continuă să investească între 70.000 și 100.000 de euro, bani direcționați mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activității de întreținere și curățenie, dar și pentru promovare; anul acesta, valoarea investițiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicați construirii de noi spații de alimentație publică și echipamente de divertisment.

„Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienților, prin organizarea unor evenimente pentru copii și tineri: spectacole și concerte”, spune Andrica.

În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienți, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale și în minivacanțe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienții noștri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce privește clienții străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcționează atât partea interioară cât și cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spații pentru masaj, restaurant și bar. „Chiar și în lunile de iarnă activitatea desfășurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica. 

Pariul străin pe distracția bucureștenilor

Cu o capacitate internă de 4.000 de persoane simultan, Therme București este una dintre principalele atracții de weekend pentru bucureșteni, dar și pentru turiștii veniți să viziteze Capitala. „Aproximativ 25% dintre vizitatorii din timpul săptămânii sunt străini”, descrie Stelian Iacob, administratorul Therme București, ponderea clienților străini care ajung în centrul de wellness și relaxare din Balotești.
De la deschidere până în prezent, numărul clienților a depășit estimările inițiale ale investitorilor. „Dacă inițial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcționare, până la sfârșitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienții sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenți, tineri profesioniști și antreprenori, dar și persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendința principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

Potrivit Danielei Marișcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracție și aquaparkuri, Therme București este singurul business de profil cu acționariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiție inițială de circa
50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, centrul de welness din Balotești a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

Centrul de agrement este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium și Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), și dispune de o suprafață exterioară de peste 250.000 de metri pătrați. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătrați, iar în vara anului trecut a fost deschisă și o plajă, pe o suprafață de 30.000 de metri pătrați, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafață de aproape 5.000 de de metri pătrați, alcătuit din opt grădini tematice, precum și completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătrați.

De la platformă militară la parc de aventură

Arsenal Park a luat naștere ca unitate turistică în 2009, iar investițiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povestește că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spațiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil și al muniției.

„Am ales această locație pentru poziționarea strategică și potențialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumusețe aparte, județul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetățile dacice, cetatea Devei, munții Parâng și Parcul Național Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povestește Antal.

În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro și o rată a profitului de 15%. Primul și al doilea trimestru din anul 2018 păstrează același trend ascendent. La nivel de investiții, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcționate în general spre reorganizarea și standardizarea proceselor și a serviciilor și spre modernizare. Totuși, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacție a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal.

Periodic, reprezentanții parcului fac și investiții de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”. Spre exemplu, pentru anul viitor, reprezentantul parcului spune că sunt planificate investiții de circa un milion de euro pentru demararea unui proiect de dezvoltare a aquaparkului deschis în 2016 și pentru integrarea unor noi activități și servicii, precum lansarea unui poligon intern de tragere cu arme de foc.

Printre noile servicii care au menținut o creștere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din țară, dar și deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul acesta cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediție, și au lansat un nou produs turistic dedicat activităților de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal. 

Jumătate dintre clienții parcului hunedorean sunt corporatiști

Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii și premium. Din totalul de clienți, jumătate sunt corporatiști. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporția este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienților străini a fost în creștere față de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

Fiind un business sezonier, numărul angajațiilor parcului este variabil, între 50 și 150 de persoane, variind în funcție de numărul clienților. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare față de timpul săptămânii, cu excepția intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul își desfășoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine și tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari față de anii anteriori în aceeași perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

Dinozaurii din Râșnov, vizitați de 1 milion de turiști

Întins pe o suprafață de 1,6 hectare, Dino Parc Râșnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, a fost deschis în vara lui 2015 în baza unei investiții inițiale de aproximativ 22,4 milioane de lei, deopotrivă fonduri europene și fonduri proprii. Parcul este situat în apropierea cetății Râșnov, iar Adrian Apostu, acționar și manager al Dino Parc, spune că a ales această locație datorită „poziției geografice foarte bune, dar și a deschiderii autorităților publice locale”.

Anul trecut, cifra de afaceri a Dino Parc Râșnov a fost de peste 11 miloane de lei, în creștere cu circa 12% față de anul precedent. Potrivit lui Apostu, în 2018 aceasta s-a menținut pe un trend ascendent, înregistrând, până în luna mai, o valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. „Un mare procent din venituri este generat pe timpul verii, când avem cei mai mulți vizitatori. Acestea scad pe perioada iernii, când turiștii se concentrează mai degrabă pe activități specifice zonei (schi, snowboard). În perioada noiembrie 2017 – martie 2018 am generat venituri în valoare de aproape 1,5 milioane de lei”, spune el. În 2017, businessul a înregistrat un profit de peste 3,3 milioane de lei, cu o creștere de 5% în prima parte a lui 2018, față de începutul anului trecut.

Investițiile anuale reprezintă 20% din cifra de afaceri. În 2017, reprezentanții parcului au investit în dispozitive high-tech, menite să sprijine dimensiunea interactivă a parcului. Anul acesta, investițiile sunt concentrate în direcția expozițiilor și a exponatelor atestate științific de comunitatea paleontologică românească și internațională, iar cele de anul viitor vizează extinderea suprafeței parcului și deschiderea unei expoziții de reproduceri ale dinozaurilor descoperiți până acum pe teritoriul țării.

De la deschidere până în prezent, parcul a înregistrat peste un milion de vizitatori, dintre care, anual, un procent de 15% a fost reprezentat de turiști străini. Parcul este deschis pe durata întregului an, iar traficul zilnic variază în funcție de perioadă, lunile de vară fiind cele mai aglomerate, cu circa 1.000-2.000 de vizitatori în timpul săptămânii și până la 5.000 de clienți în weekend. „Publicul nostru țintă este format din copii cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani și părinții acestora, din toate categoriile sociale”, spune reprezentantul Dino Parc.

Printre atracțiile parcului se numără un traseu cu 60 de dinozauri în mărime naturală și dinozauri animatronici, locuri de joacă pentru copii, case construite în copaci, un cinematograf 9D și o serie de expoziții internaționale organizate periodic. În prezent, în cadrul Dino Parc lucrează 19 angajați.  

Business cu rădăcini în copilărie

„Am copilărit la Drăguș, la bunicii mei, și cunoșteam bine pădurile din împrejurimi. Mai mult decât atât, am văzut o oportunitate în acest segment de agrement deoarece, ca zonă turistică, existau multe locuri de cazare, dar foarte puține locuri de petrecut timpul liber”, descrie Mihai Cota începuturile businessului. Situat la poalele munților Făgăraș, Aventura Parc Drăguș a fost deschis în 2014, cu o investiție inițială de peste 100.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de aproximativ 250.000 de lei, iar pentru anul acesta, reprezentantul parcului preconizează o creștere de 30%. În 2017, profitul a fost de peste 75.000 lei.

La capitolul investiții, acestea se situează, anual, între 10.000 și 20.000 euro, fiind direcționate în special către trasee noi, revizii și sisteme de siguranță. Pentru anul acesta, Mihai Cota plănuiește să investească 25.000 de euro, dintre care 10.000 de euro vor fi folosiți pentru realizarea unui traseu nou cu grad ridicat de dificultate, deja implementat, iar restul sumei va fi direcționat spre schimbarea hamurilor cu un nou sistem de siguranță, care va reduce complet riscul de cădere intenționată sau neintenționată de pe trasee.

De asemenea, printre noile atracții lansate anul acesta se numără două mini-jeepuri folosite pentru un nou traseu pe parcursul căruia sunt traversate pădurile, râurile și dealurile din împrejurimi, „o activitate extrem de îndrăgită atât de copii, cât și de părinți, în special de tații acestora”, spune Cota. El adaugă că anul viitor urmează ca numărul acestora să fie suplimentat cu încă șase mini-jeepuri. 

În cadrul parcului Drăguș lucrează 6-7 angajați, „oameni de bază”, după cum îi descrie Cota. Businessul funcționează pe toată perioada anului, însă în extrasezon activitatea este susținută de traficul de weekend, în special de activitățile de team building, tir cu arma și paintball. 
Dintre clienții de toate vârstele ai parcului, un procent de 10% este reprezentat de străini.

Aventura de la poalele munților

Arka Park Păltiniș a fost deschis în anul 2013, urmat la doi ani distanță de o a doua locație, Arka Park Indoor Climbing Sibiu. Valoarea totală a investiției a fost de 250.000 de euro, iar factorii care l-au determinat pe proprietarul Ciprian Hanea să investească în parcul de aventură de la Păltiniș au fost „frumusețea și potențialul zonei”.

Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 150.000 euro, iar așteptările proprietarului celor două parcuri pentru anul acesta vizează o creștere de 10%. 

Ciprian Hanea spune că investițiile anuale sunt cuprinse între 10.000 și 15.000 euro, fiind direcționate spre suplimentarea elementelor de joc din cadrul celor două parcuri de aventură. În 2018, el plănuiește să investească circa 15.000 de euro în suplimentarea jocurilor și în achiziționarea unui nou set de tiroliene pentru locația de la Păltiniș. Printre serviciile pe care antreprenorul se pregătește să le lanseze anul acesta se numără un pachet nou de programe individuale și de familie de tip aventură, în care sunt combinate jocurile de escaladă din cadrul celor două parcuri, cu programe de coborâre în rapel pe stâncă, programe de caiac și de supraviețuire în munți, cu grade de dificultate diferite, care se vor derula în special în zona Păltiniș-Sibiu.

De asemenea, Hanea se pregătește pentru cea de a șasea ediție a competiției Arka Park Adventure Race, concurs care se adresează în special angajaților din cadrul companiilor din Sibiu și din jurul Sibiului, în cadrul căruia participanții susțin diferite probe de escaladă, caiac, mountain bike, alergare montană și orientare în pădure. „În sezon, de la începutul lunii iulie până la jumătatea lui septembrie, traficul este constant în toate zilele săptămânii. În afara sezonului, cel care menține activitatea funcțională este traficul de weekend”, spune Hanea.

Potrivit acestuia, clienții celor două parcuri se împart în două categorii: din prima categorie fac parte copiii cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani, care alcătuiesc traficul individual, iar în cea de-a doua categorie se află clienții de 18-65 de ani, care alcătuiesc traficul de grup, reprezentat de programele de team building. Vara, 5% dintre vizitatori sunt clienți străini. În sezonul de vară, dar și toamna, activitatea businessului este concentrată în jurul locației din Păltiniș, iar iarna și primăvara se mută în locația indoor din Sibiu. În cadrul celor două parcuri lucrează patru angajați permanenți, numărul acestora fiind suplimentat în sezon cu 12 animatori sportivi.

Businessul din salină: trei parcuri de aventură și un concept unic în Europa

Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid cu o investiție inițială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro. Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tușnad.

În 2014, alături de un asociat, a decis să își extindă businessul și în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din județul Iași, cu o investiție de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tușnad a avut venituri de 16.000 de euro. 

Investițiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro și sunt direcționate în general pe partea de mentenanță. Pentru anul acesta, Petrescu plănuiește să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor și realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulți și două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tușnad și Hamak nu sunt planificate investiții de extindere. Iarna, parcurile Băile Tușnad și Hamak sunt închise și generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajați.

Distracția globală, în creștere

Piața globală a parcurilor tematice și de agrement a crescut constant în ultimii ani, chiar dacă plusul întregistrat în 2016 a fost de doar 5,6%, ducând valoarea totală a cheltuielilor la puțin peste 43 de miliarde dolari. Dacă nu este luată în calcul și America de Nord, unde creșterea a fost ceva mai lentă, cheltuielile globale au crescut cu 6,3% în 2016, ajungând aproape de plusul înregistrat în 2015, de 6,9%. Frecvența vizitelor a continuat să fie principalul motor de creștere a cheltuielilor, numărul vizitatorilor urcând cu peste 3% în 2016, potrivit studiului Amusement Park Outlook 2011-2021, realizat de Asociația Internațională a Atracțiilor și Parcurilor de Agrement (IAAPA).

În perioada 2012-2016, piața globală a parcurilor tematice și de agrement a crescut, în medie, cu 7% anual, depășind cu mult avansul luat de PIB-ul calculat la nivel global (4,4%). Autorii studiului estimează că tendința se va menține și în perioada următoare, dar diferența nu va mai fi una considerabilă: piața parcurilor ar urma să crească, în medie, cu 4,6% pe an, în vreme ce PIB-ul global va înregistra un plus anual de 4,4%.

Dacă ne uităm la fiecare continent în parte, până în 2019-2020 creșterea anuală va fi una de sub două puncte procentuale, ca urmare a dezvoltării unui număr mare de parcuri în Asia. Astfel, pe măsură ce cota de piață a asiaticilor se va mări, prețurile reduse practicate de aceștia vor diminua valoarea absolută a cheltuielilor, indicator pe baza căruia se calculează creșterea globală. În ceea ce privește Europa, piața ar urma să avanseze cu 2,2% pe an, o valoare relativ constantă în ultima perioadă.

După 2020, parcurile cu tarife ridicate din China și Orientul Mijlociu ar trebui să încline pozitiv balanța distracției globale, determinând reluarea ritmului de creștere înregistrat până acum, de 6-8% anual. Estimările IAAPA arată un avans de 2,4% în 2021, în vreme ce suma medie cheltuită de un vizitator va ajunge la 45,99 dolari (în 2016, valoarea a fost de 41,40 de dolari). Luând în calcul toate estimările, valoarea totală a sumelor cheltuite în parcurile de distracție ar trebui să ajungă, peste trei ani, la 56,5 miliarde dolari.