Antreprenori locali. Grupul Boromir, cel mai mare jucător cu capital autohton din industria de morărit și panificație, estimează o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro pentru 2023

♦ „Suntem de mai bine de 30 de ani în afaceri, iar în familie discutăm mereu ce facem mâine, ce facem cu afacerile, iar copiii noștri au venit în afaceri pentru că asta au văzut“.

Boromir, o afacere înființată acum trei decenii de Constantin Boromiz, împreună cu prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz și cumnatul George Frîntu, ajunge la o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro în anul 2023. Cu toate acestea, aspiră la o creștere accelerată în viitor, având ca obiectiv atingerea pragului de 500 de milioane de euro.

„Copiii au văzut tendințele de consum, care se schimbă rapid, și au actualizat businessul. S-au adaptat la noile cerințe, s-au adaptat la online și la marketing. Fiica mea s-a specializat pe marketing și s-a văzut pe loc impactul intrării ei în afacere. (…)  Anul acesta estimăm o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro“, a spus Constantin Boromiz, fondator al Boromir, în cadrul conferinței ZF & BRD Tu ești viitorul în business, care a avut loc recent la Râmnicu Vâlcea.

Boromir este unul dintre cei mai mari producători de produse de patiserie și panificație, iar la nivel de grup are platforme de producție în Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Deva și Slobozia. Boromir Ind, cea mai mare companie din grupul Boromir, controlat de antreprenori locali, a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 514 milioane de lei (circa 100 mil. euro), în creștere cu circa 11% față de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanțe. 

„Suntem de mai bine de 30 de ani în afaceri, iar în familie discutăm mereu ce facem mâine, ce facem cu afacerile, iar copiii noștri au venit în afaceri pentru că asta au văzut. Primul copil s-a alăturat în mod natural în firmă, iar apoi a venit al doilea copil. Un copil e manager pe partea de cafenele și produse fresh, iar celălalt e manager pe partea de marketing pentru produsele Boromir“, a explicat Constantin Boromiz.

În 1991, el a pus bazele businessului Alfa și Omega, care a fost absorbit de Boromir Ind în 1994. „Din start mă vedeam în per­manență pe primele lo­curi, indiferent de si­tuație. Deși am văzut că societatea nu acțio­nează, că nu îți asumă riscuri, că nu vede la început o evoluție prin antre­prenoriat, le ziceam colegilor că pu­team face performanță, chiar dacă avem puțini bani, că putem fi pe primele locuri“, a su­bliniat antreprenorul.

Astfel, de la un absolvent de Politehnică ajuns inginer la Dacia din Mioveni, apoi inginer la fabrica mecanică UCM din Râmnicu Vâlcea, Constantin Boromiz a devenit prin Boromir liderul pieței de morărit și panificație.

„Străbunici mei au avut moară pe apă la Greblești, bunicul și tata au avut moară pe apă, au fost întreprinzători, au lucrat în familie, iar dacă lucrezi în familie își crește puterea și îți scad riscurile. Puterea familie vine din sinergiile care se adună, din ceea ce se face zilnic, din comunicare. Unde sunt doi puterea crește și riscurile scad, iar agoniseala e mai mare“, a evidențiat Constantin Boromiz, subliniind că aceasta reprezintă motorul de creștere al Boromir – puterea familiei.

Astăzi, compania are trei mori de grâu, o moară de mălai și de silozuri de cereale cu o capacitate de 90.000 de tone, conform ultimelor date. De asemenea, are o gamă largă de produse, de la pâine până la cozonaci și dulciuri. O altă linie de business este reprezentată de produsele dulci de cuptor. De asemenea, grupul Boromir și-a consolidat poziția pe segmentele de snacks, de prăjituri, dar și de produse de gătit acasă.

Produsele grupului sunt disponibile atât în marile lanțuri de magazine, în magazine de cartier, dar și în cafenele și în propria rețea de magazine.

De exemplu, sub brandul Boromir Pan Cafe compania românească are mai multe locații în Râmnicu Vâlcea și Buzău. La Buzău, Boromir realizează și brandul Covrigii de Buzău, după ce în anul 2000 a cumpărat fabrica Spicul din acel județ. Totodată, Boromir are și un magazin online, Boromir Market.

Rămân copiii în business?

„Copiii vor încerca și trebuie să încerce să facă și alte afaceri, pentru că e obligatoriu să-și asume asume riscuri și în alte domenii și să-și dezvolte etapizat ceea ce aduce plusvaloarea. E clar că trebuie să încerce și alte categorii de produse și servicii“, a menționat Boromiz.

„Industria alimentară din România trebuie să devină exportator net. Deficitul alimentar nu mai trebuie să existe. E obligatoriu!“

„De multe ori sunt nedumerit și revoltat din cauza deficitului comercial. Îmi pun mereu întrebarea cum poți să stai cu diamantele sub casă și să nu o duci bine? Ce se întâmplă cu noi de avem stagnarea aceasta a inițiativei de a ne dezvolta și de a ne crește businessurile? Cum e posibil să ai atâta avere și să mori de foame? Uitați că se poate și situația aceasta nu e de ieri, de azi“, a spus Constantin Boromiz, evidențiind faptul că România importă produse agroalimentare de aproape 8 miliarde de euro anual și are un deficit de peste 5 miliarde de euro.

El este de părere că antreprenorii din industria alimentară și din argicultură ar trebui să acționeze, să-și asume riscuri la nivelul companiei și al familiei – dacă e vorba de afaceri de familie, riscuri pe care să le evalueze corect și să aibă tenacitatea de a merge în direcția noilor nevoi din piață.

De-a lungul timpului, acesta a mai spus că a observat mentalitatea conform căreia se dezvoltă o afacere, apoi aceasta este vândută și fondatorul pleacă să se bucure de bani în locații precum Miami, iar o astfel de mentalitate este limita în ceea ce privește dezvoltarea și crearea valorii adăugate pe termen lung în economie.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

„Trebuie să ne asumăm investiții, dar investiții masive și să ne fixăm în minte 500 milioane de euro sau un miliard de euro și pentru asta trebuie să joci. Pentru asta trebuie să-ți creezi o echipă și să o dezvolți și din aproape în aproape să faci investiții. Industria alimentară din România trebuie să devină exportator net. Deficitul alimentar nu mai trebuie să existe. E obligatoriu!“, a precizat el.

Acesta crede că este simplu de gândit o strategie, dar este esențial să pornim de la analiza importurilor, identificând sectoarele și produsele care sunt aduse în țară, și să le fie oferit sprijin antreprenorilor care activează în aceste domenii să se dezvolte. „Nu văd o greutate să facem asta, dar întreprinzătorul trebuie susținut.“