ANPC cere o soluție legislativă în problema creditelor în franci elvețieni
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cere o soluție legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elvețieni, prin care să se impună împărțirea riscurilor între clienți și bănci, dar și soluții concrete pe termen lung din partea băncilor.
“Pentru a stabili un echilibru între drepturile și obligațiile părților, apreciem că este necesară o soluție legislativă prin care să se impună împărțirea riscurilor și aplicarea principiului echității. Însă, până la implementarea soluțiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariția unor fenomene sociale grave”, se arată într-un comunicat al ANPC.
Protecția Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conștientizarea riscului pe care și-l asumă, precum și cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.
“Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relația dintre bănci si consumatori în contextul legislației în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, afirmă în comunicat președintele ANPC, Marius Dunca.
Instituția vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienții băncilor.
“Întotdeauna se aduce în discuție riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din țară etc, niciodată nu se vorbește despre ce se întamplă cu consumatorii români și familiile acestora – faptul că rămân fără locuință și fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, precizează Dunca.
Astfel, ANPC solicită băncilor care au în portofolii credite în franci elvețieni să transmită concret ce soluții au pentru clienții care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condițiile în care aceștia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elvețiene.
“Ne referim la soluții care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluții pe termen scurt. Ne dorim soluții care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creșterii valorii CHF.
Creșterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituțiilor financiar bancare și prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluții imediate din partea instituțiilor de creditare”, se mai spune în comunicat.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În total, 14 instituții de credit au acordat finanțări în franci elvețieni.
Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.
Până în prezent, opt instituții de credit au anunțat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.
Cursul francului elvețian anunțat de BNR a continuat să coboare și joi și a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnând astfel a opta scădere din ultimele nouă ședințe, alimentată însă doar de deprecierea monedei elvețiene pe piețele externe.
Referința pentru franc a coborât cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scăzut miercuri cu 3 bani, după ce moneda elvețiană a urcat marți și a pus capăt astfel unei serii de șase ședințe de declin.
Francul elvețian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% față de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveției de a renunța la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 10,8% peste referința BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunțul Băncii Elveției.