ANIS: Piața internă de software rămâne subdimensionată

Industria românească de software și servicii IT a generat în 2024 afaceri de 17,7 miliarde de euro, în creștere cu 7% în termeni reali – cel mai modest ritm din ultimii ani, potrivit studiului anual al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Pe lângă modificările fiscale din 2024 și încetinirea cererii globale, reprezentanții industriei semnalează și o piață internă subdimensionată, în condițiile în care sectorul public nu a devenit cumpărătorul de software pe care companiile locale îl așteptau.

„Din păcate, piața internă de software în România este mică. Ne-am bazat ca statul, în special cu PNRR, să fie un promotor – să cumpere software local, să-l implementeze și să stimuleze produsul nostru, să fie o investiție în companiile din România. Nu este cum ne-am fi dorit”, a declarat Edward Crețescu, președintele ANIS. PNRR este Planul Național de Redresare și Reziliență, programul european prin care România are alocate fonduri consistente pentru reforme și investiții, inclusiv în digitalizarea administrației publice.

„Firmele au expertiză globală pe care nu o folosește nimeni”, a adăugat Radu Postolache, membru în Consiliul Director ANIS. Industria IT românească s-a dezvoltat în mare măsură pe baza investițiilor străine directe și a modelului de outsourcing – dezvoltare de software la comandă pentru clienți externi -, un segment care reprezintă 9,6 miliarde de euro.

ANIS susține că digitalizarea administrației publice ar genera cerere pentru companiile IT locale. „Ne dorim ca guvernul să fie mai determinat pe partea de digitalizare la nivelul întregii economii. Pentru industria noastră, aceasta înseamnă o piață internă mai mare, dar pentru economie în general înseamnă competitivitate”, a explicat Corina Vasile, director executiv ANIS. „Când statul dă direcție de digital-first, atunci și sectorul privat se aliniază.”

Totuși, digitalizarea serviciilor publice rămâne un proces complex, cu provocări care depășesc componenta de achiziții software – de la interoperabilitatea sistemelor existente și fragmentarea instituțională, până la capacitatea administrativă de a gestiona proiecte tehnologice de anvergură.

Reprezentanții ANIS mai spun că ecosistemul de startup-uri inovatoare și posibilitățile de scalare pe care le au companiile locale rămân „relativ reduse”. „Pentru companiile care sunt fie startup-uri inovatoare, fie companii locale care vor să se extindă, avem nevoie de o politică mai coerentă de sprijin pentru internaționalizare”, a mai spus Corina Vasile. Companiile multinaționale care au dezvoltat deja centre de servicii sau centre de cercetare-dezvoltare în România au potențialul de a atrage servicii cu valoare adăugată mai mare dinspre grupurile lor, având echipe locale experimentate și rodate în proiecte internaționale complexe.

Studiul arată că industria IT&C (tehnologia informației și comunicații) în ansamblu a ajuns la 23,6 miliarde de euro în 2024, însă contribuția la PIB (produsul intern brut) a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la 6,8% la 6,67%. Numărul angajaților a stagnat la circa 196.000, sub vârful de peste 200.000 atins în 2022, confirmând un platou pe piața muncii.