Anchete ZF: Chiajna, comuna fantomă. Statistica numără 44 de locuințe noi într-un an. Pe teren sunt zeci de macarale care ridică mii de apartamente. De ce statisticile nu reflectă amploarea dezvoltării rezidențiale din Chiajna? „Dacă s-ar raporta totul, ar fi nevoie de infrastructură adaptată“

♦ Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu și Roșu, iar Statistica raportează mai puțin de 3.500 de locuințe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condițiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri ♦ „De la un an la altul, nu mai recunoști locurile, se construiește foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puțin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna ♦ Consultanții imobiliari admit că miile de locuințe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare care însă nu preocupă pe nimeni ♦ Erorile de raportare duc însă la supraaglomerarea școlilor, a grădinițelor, a șoselelor din Sectorul 6 ♦ Până și incidența cazurilor de COVID-19, la care se uită autoritățile, are la bază o lipsă de adaptare a statisticilor la realitate.

Zeci de străduțe noi apărute peste noapte în câmp, sute de blocuri, mii de apartamente, toate „la vedere“ în zona care se întinde în spatele magazinului Metro Militari și merge până în șoseaua de Centură a Capitalei. Realitatea vizibilă cu ochiul liber este însă contrazisă de statisticile oficiale. Doar 44 de case și apartamente au fost livrate, potrivit INS, în 2020 în Chiajna, una din comunele cele mai efervescente ca expansiune rezidențială din județul Ilfov.

Autoritățile invocă probleme de comunicare între instituții pentru a justifica decalajul ca de la cer la pământ, însă dezvoltatorii aduc în față și alte explicații, subliniind totodată că „așa se fac la noi statisticile“.

„Nu se dorește raportarea, pentru că ar fi nevoie de infrastructură adaptată la ce se construiește. Mai sunt și acum mii de locuințe în construcție în Chiajna. Noi avem 400 de locuințe în cinci blocuri finalizate, date în folosință, și mai avem încă un bloc cu 100 de apartamente în curs de construire“, spune un reprezentant al Transparent Residence, un proiect cu blocuri situate pe străzile Sergent Ilie Petre și Rezervelor.

Dezvoltatorii nu se arată darnici cu informațiile când vine vorba despre situația raportărilor de locuințe livrate în Chiajna, preferând să rămână rezervați.

„Noi avem 11.000 de apartamente finalizate și vândute și nu mai avem altele în construcție“, spun reprezentanții Militari Residence din satul Roșu, un proiect care se prezintă pe propriul site drept „cel mai mare ansamblu rezidențial din România“.

Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu și Roșu, iar Statistica raportează mai puțin de 3.500 de locuințe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condițiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tempo a INS nu sunt disponibile datele defalcat, pe fiecare sat al comunei, ci doar cumulat.

Numărul de locuitori din comună era de 8.000 în anul 2002 și 14.000 în 2011, la cel mai recent recensământ.

„Probabil că cei de la primărie contorizează livrările de locuințe în funcție de numărul de autorizații de construire, așa că, pentru ei, o autorizație pentru un bloc înseamnă de fapt o locuință. În zona Chiajna se construiește foarte mult, avem mulți clienți de acolo“, spune Marian Pandele, director executiv la Avi Compact, un furnizor de aparate de aer condiționat care a livrat pentru proiecte amplasate în comuna de la vest de București.

Pe de altă parte, un reprezentant al primăriei spunea la telefon, în urmă cu câteva luni, că instituția raportează la INS doar casele construite pe pământ, nu și apartamentele. „Ni s-au cerut doar construcțiile cu maxim PĂ1 (parter plus un etaj – n. red.), noi doar pe acelea le-am dat în fiecare an“, era explicația acestuia. Deși nu apar în evidențele de la Statistică, pro­prietarii de locuințe din comuna Chiajna figurează ca plătitori de taxe în bazele primăriei, spun repre­zentanții biroului de Taxe și Impozite al instituției. Ei admit că în Chiajna s-au finalizat anul trecut mai mult de 44 de locuințe, dar nu pot explica lipsa lor din datele transmise către INS.

De nerecunoscut, de la un an la altul

„Dezvoltarea imobiliară de aici este nu rapidă, ci foarte rapidă“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna, care s-a mutat acolo în urmă cu zece ani. Spune că, pe atunci, nu era nici asfalt în comună, zona fiind mai mult un câmp decât o zonă rezidențială.

„De la un an la altul, nu mai recunoști locurile, se construiește foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puțin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată. Se mai construiesc și case, dar mai puține“, adaugă Ioana.

Cât privește adaptarea infrastructurii și a facilităților la acest ritm alert de expansiune, investițiile se fac cu modestie.

„S-au făcut un parc, o școală, însă ne alimentăm cu apă de la puț, abia acum se sparg niște străzi pentru a ne conecta la rețeaua publică. În ceea ce privește copiii, foarte mulți părinți trebuie să-i lase la grădiniță sau la școală în București, în drumul lor spre birou.“

Iar comuna Chiajna este departe de a-și fi terminat expansiunea, terenuri disponibile existând în continuare. Datele companiei de consultanță imobiliară SVN arată că anual se livrează minimum 1.500 de noi locuințe în zona Chiajna – Roșu – Dudu, număr care poate urca și la peste 2.500 de unități pe an. Alte 1.500 se aflau în construcție la începutul trimestrului al doilea din 2021 în comuna Chiajna.

Într-un răspuns pentru ZF din 2020, reprezentanții INS spuneau că, pe platforma Tempo Online, sunt introduse datele furnizate de oficialii primăriilor.

„Dezvoltatorii imobiliari solicită autorizație de construcție pentru diverse ansambluri rezidențiale, iar pentru a fi raportate ulterior ca locuințe terminate la INS, trebuie să dețină procesul verbal de recepție a locuințelor și, totodată acestea trebuie să fie înregistrate la direcția de taxe și impozite pe raza localității respective, deci să aibă eliberat certificatul de atestare a edificării construcției“, spuneau reprezentanții INS anul trecut.

Conform datelor din platforma Tempo, în 2020 s-au eliberat 54 de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale în comuna Chiajna, după ce, în anul anterior, se înregistrase minimul ultimilor douăzeci de ani, cu doar 25 de avize.

Școlile devin neîncăpătoare

Pentru că realitatea arată că, de fapt, mii de familii își stabilesc anual domiciliul în Chiajna, grădinițele și școlile au devenit suprasolicitate. Primăria sectorului 6 derulează, în aceste condiții, un proces de extindere a Școlii Gimnaziale 117 de pe strada Fabricii, din apropierea stației de metrou Lujerului, cu un corp nou de clădire ce ar urma să respecte standardele nZEB, adică un consum de energie aproape de zero. Investiția ajunge la 20,5 milioane de lei și este finanțată de Banca Europeană de Investiții, printr-un contract semnat în 2018.

„Unitatea de învățământ este foarte solicitată, inclusiv de către locuitorii cartierelor din zonele limitrofe sectorului 6 – Roșu, Dudu, Chiajna, Militari Residence. A funcționat în trei schimburi, iar din 2018 își desfășoară activitatea în două schimburi. Cu toate acestea, datele arată că, în perioada 2014 – 2017, numărul de elevi într-o clasă a crescut continuu și depășește în fiecare an numărul stabilit prin Legea Educației Naționale Nr. 1/201“, spun oficialii Primăriei sectorului 6, citând informațiile preluate de la Direcția Fonduri Externe.

Ei spun că, de la 1.564 de elevi pe care Școala 117 îi avea în anul școlar 2014-2015 distribuiți în 58 de clase, totalul a ajuns în prezent la 1.665 de copii în 62 de clase primare și gimnaziale. Numărul este însă în continuă creștere.

„Corpul nou de clădire are destinație de afterschool, iar proiectul este gândit tocmai pentru a-i ajuta pe părinții care petrec multe ore la serviciu. Lucrarea a început în 2019 și are termen de finalizare 9 noiembrie 2022. Aici, vor putea fi înscriși 225 de copii, echivalentul a nouă clase“, mai spun reprezentanții instituției.

De construcția noului corp de clădire este responsabilă firma Sicor, cu afaceri de 125 de milioane de lei, deținută de Constantin, Mimi și Adrian Constantin Panaitescu.

„Sunt mai multe școli care se extind în sectorul 6, doar noi lucrăm la opt dintre ele, care vor fi primele școli ce vor avea corpuri de clădire conform normelor nZEB (nearly zero-energy building – n. red.)“, spune Ionela Cristache, manager de proiect la Sicor.

Potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, Sicor mai are încheiate contracte de achiziții publice pentru un afterschool în incinta Școlii gimnaziale Sfântul Andrei (contract de 11,7 mil. lei), un corp nou în incinta Grădiniței 274 (10,2 mil. lei), modernizarea și reabilitarea termică a mai multor unități de învățământ prin programul de eficiență energetică a clădirilor publice (30,7 mil. lei). Toate aceste școli și grădinițe sunt în sectorul 6.

Școlile din sectorul 6 – care oricum este „campion“ la numărul de locuințe noi, cu un total de peste 16.000 livrate doar în perioada 2016-2020, potrivit unor date furnizate anul trecut de primărie – se aglomerează și cu copiii din localitățile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidențial, dar cu o ofertă de școli complet neadaptată. Astfel, aceleași străzi care duc către școlile existente sunt folosite și de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care își aduc copiii la școală în interiorul orașului.

Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat și el, într-o intervenție recentă, că școlile și grădinițele din sector simt presiunea din partea numărului mare de copii care vin să învețe acolo din comune-satelit, dând ca exemplu Chiajna. El a adăugat că problema instituțiilor de învățământ ar trebui abordată înaintea demarării oricăror lucrări de construire a blocurilor de locuințe.

Modelul Popești-Leordeni. An de an, noi poli de dezvoltare rezidențială se remarcă în jurul Bucureștiului, cu creșteri importante ale numărului de locuințe noi, indicând modul în care evoluează interesul celor care vor să scape de agitația din interiorul orașului. Voluntari, Corbeanca, Balotești sunt localitățile-satelit ale Bucureștiului care au crescut cel mai mult în 2020 în statisticile privind numărul de locuințe noi puse pe piață. Cea mai spectaculoasă evoluție este vizibilă în Voluntari, unde cele 423 de case și apartamente noi livrate anul trecut reprezintă o creștere de aproape cinci ori față de anul 2019, conform unei analize ZF. 

Corbeanca înregistrează un avans de 46% an la an, cu 229 de locuințe terminate în 2020, în vreme ce Balotești, o comună aflată tot la nord de București, a crescut de asemenea cu 40% ca număr de locuințe livrate anul trecut comparativ cu 2019, ajungând la 115 unități noi în 2020. Creșteri de peste 20% au fost consemnate de asemenea în Berceni, Popești-Leordeni, Măgurele și Otopeni. Popești-Leordeni are, de altfel, un model de dezvoltare similar cu Chiajna, zona extinzându-se foarte mult cu locuințe în ultimii ani. Spre deosebire de Chiajna însă, în Popești-Leordeni expansiunea se vede și în datele statistice. Astfel, din 2000 până în 2020 acolo au fost livrate, conform INS, 18.992 de locuințe, cu vârfuri în anii 2013, 2014 și 2015, când au fost date în folosință peste 2.000 sau chiar peste 3.000 de locuințe anual. Potrivit unor date anterioare transmise de Direcția pentru Evidenția Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, numărul de persoane care și-au stabilit domiciliul în orașul Popești-Leordeni de lângă București depășise 4.000 anual în perioada 2016-2019. Astfel, începând din 2014 numărul a început să urce de la circa 2.600 la 3.900 de persoane al căror domiciliu a fost stabilit în această localitate, apropiindu-se chiar de 5.000 în anul 2016.

În hățișul birocrației. Ziarul Financiar a solicitat la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Ilfov evoluția anuală a numărului de persoane care și-au stabilit domiciliul în comuna Chiajna din 2000 încoace, întrebând de asemenea de ce în datele statistice figurează doar câteva sute sau chiar zeci de locuințe livrate anual, când, în realitate, este vorba despre mii, dacă locatarii figurează la Evidența Populației, dacă plătesc taxe și impozite. Solicitarea ZF a rămas fără răspuns mai bine de o lună, fiind redirecționată către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Reprezentanții de la Evidenția Persoanelor Ilfov spun că nu știu ce s-a întâmplat mai departe cu solicitarea și nu pot verifica traseul acesteia, pentru că „nu avem un e-mail sau un număr de telefon, noi corespondăm doar prin poștă“.

Abia după câteva zile solicitarea a fost „identificată în teritoriu“, cu greu, pentru că „nu există o evidență digitală a datelor“, însă un răspuns tot nu a fost formulat încă. Toate aceste reacții oferite de reprezentanții instituțiilor publice pot să stea ele însele drept explicație atunci când datele de la Statistică nu se potrivesc cu realitatea. În condițiile în care digitalizarea nu și-a făcut loc nici la cele mai elementare niveluri în birourile care ar trebui să jongleze cu bazele de date, când un e-mail se pierde atât de rapid între două instituții ale aceleiași municipalități, iar transparența rămâne doar o dorință, ce așteptări mai pot să existe în prelucrarea raportărilor cu mii de cifre și numere, cu date stufoase, care ar trebui redate la sutime? Se explică așadar de ce și consultanții imobiliari admit că miile de locuințe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare față de care nimeni nu se preocupă. Primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, nu a putut fi contactat la numărul de telefon de pe site-ul instituției pentru a oferi detalii cu privire la decalajul dintre date și realitate în ceea ce privește dezvoltarea rezidențială din comuna pe care o gestionează.