Analiză ZF. Victima colaterală a creșterii TVA la hoteluri și restaurante: capitalul românesc care domină aceste domenii. „Oamenii nu vor mai ieși în oraș, vor mânca de la supermarket. Dacă la marii retaileri TVA-ul rămâne la 9%, la noi de ce nu?“

♦ Decizia de a crește TVA-ul în HoReCa de la 9 la 19% va lovi în firmele și grupurile românești care abia începuseră să acumuleze capital ♦ Industria de ospitalitate e dominată de businessuri antreprenoriale românești ♦ În zona de restaurante, cafenele și baruri, piața e puternic fragmentată, cu multe afaceri mici și foarte mici, care operează câte o singură unitate.

Scăderea cu 15% a vânzărilor din HoReCa. Închiderea a 4.000 de localuri, adică a 10% din total. Disponibilizarea a 40.000 de oameni, echivalentul unei cincimi  din numărul de angajați din sector. Prăbușirea investițiilor.

Așa sună estimările actorilor din industria de ospitalitate (asociația HORA) când vine vorba de o eventuală majorare a TVA de la 9% la 19%, aceasta fiind una dintre măsurile puse pe masă de către guvern în speranța că va putea reduce deficitul bugerat record.

Totuși, reprezentanții sectorului spun că deși pe termen foarte scurt încasările la buget ar putea crește, impactul pe termen mai lung va fi exact pe dos.

„O majorare a TVA-ului cu zece puncte procentuale va avea un impact dezastruos asupra industriei. Oamenii își vor pierde locul de muncă, restaurantele se vor închide, iar prețurile – care deja sunt mari – vor deveni și mai mari. Iar prețurile acum sunt mari nu din vina operatorilor, ci a creșterilor anterioare de taxe, a inflației și a utilităților care sunt de patru ori mai scumpe decât acum cinci ani. Industria a absorbit o parte din aceste creșteri, marjele noastre sunt mai mici acum decât înainte de pandemie“, spune Radu Dumitrescu, fondatorul grupului SHC, cu 10 unități, unul dintre cei mai mari actori din industria de restaurante.

Prețuri deja prea mari

El adaugă că oamenii au plătit deja o bună parte din aceste scumpiri, iar altele noi vor duce la o scădere puternică a numărului de clienți. În ultimii ani, prețurile din restaurantele și barurile din România au crescut accelerat, în unele cazuri dublându-se ori chiar triplându-se, apropiindu-se de cele din Occident.

ZF a scris în multiple rânduri cum că o cafea de specialitate a ajuns mai scumpă la București decât la Barcelona, iar pentru un prânz plătești cât la Roma. În acest context, oamenii au început să își schimbe comportamentul de consum și să iasă mai rar sau să consume mai puțin.

„Colectarea la buget ar crește o lună (la o majorare de TVA de 19% – n.red.), iar apoi ar scădea pentru că și consumul va scădea, iar autoritățile nu vor mai avea ce colecta. În mod paradoxal, această măsură i-ar ajuta fix pe marii retaileri. Ei nu ar fi afectați deloc, ci din contră. Oamenii nu vor mai ieși să mănânce la restaurant, ci vor alege să cumpere de la supermarket și să mănânce acasă.“

Așadar, victima colaterală a creșterii TVA la hoteluri și restaurante va fi capitalul românesc care domină aceste domenii – restaurante și hoteluri.

Restaurant sau supermarket?

Actorii din industrie mai spun că astăzi, în restaurante, TVA de 9% se aplică doar la mâncare, băuturile – alcoolice și non-alcoolice – având deja 19% cotă de TVA. Așadar, ei cer ca lucrurile să rămână la fel în continuare, mai ales că mâncarea în magazine va avea o taxă pe valoarea adăugată de 9%.

„Dacă la ei rămâne 9% TVA la mâncare, la noi de ce nu? Nu cerem tratament preferențial, ci vrem ca și noi, cei mici, să fim tratați la fel ca marii retaileri“, adaugă un operator.

O majorare de la 9 la 19% la o industrie de circa 20 mld. euro ar putea aduce încasărilor la stat – cel puțin la nivel teoretic – peste 1 mld. euro, calculul fiind făcut ținând cont că doar la mâncare se va aplica această schimbare de taxare.

Operatorii din HoReCa spun încă au fost și alte state care au încercat această măsură pentru a rotunji veniturile la buget, iar efectul a fost fix invers.

Modelul altor țări

Reprezentanții HORA, organizația care reprezintă interesele antreprenorilor din in­dus­tria ospitalității din România, spun că în Germania cota redusă de TVA pentru HoReCa a fost eliminată în 2024, nivelul urcând de la 7% la 19%. Asta a făcut ca pre­țurile să crească cu 6,5% (după ce o parte din ma­jorare a fost absorbită de operatori). Decizia a dus, mai departe, la o scădere a ce­re­rii, dar și a investițiilor. Așadar, din ia­nuarie 2026, cota va reveni la un nivel redus.

România, Bulgaria și Olanda sunt țările cu cele mai mici cote de TVA din Europa, de 9%, acestea fiind urmate îndeaproape de Slovenia (9,5%) și de Cehia, Slovacia, Austria și Franța – unde e 10%. Totuși, cel mai mic nivel al taxei pe valoarea adăugată îl are Polonia – 8%. La polul opus se găsesc Germania (19%), Ungaria (18%) și Danemarca (25%), conform asociației HORA.

În prezent, pe plan local sunt vehiculate multiple măsuri menite să reducă deficitul bugetar record, iar una dintre ele este chiar majorarea TVA la 19% pentru industria ospitalității.

Oficialii din sector spun că o asemenea decizie ar face ca prețurile să crească puternic. Iar asta i-ar determina pe oameni să nu mai iasă la restaurante.

Cine duce povara?

„O dublare a TVA-ului va însemna o povară atât pe umerii operatorilor, cât și ai clienților. E imposibil ca un business să absoarbă o astfel de creștere. Însă mare parte va fi resimțită de operatori. Se estimează o scădere a afacerilor cu până la 15% și peste 10.000 de companii ajung în pericol de a închide, ceea ce va aduce zeci de mii de disponibilizări“, spune Radu Savopol, președintele HORA.

El adaugă că majorarea taxelor pune presiune și mai mare pe business-urile corecte, care își desfășoară activitatea transparent. Cei care nu se conformau în trecut, nu o vor face nici de acum înainte, dimpotrivă.

„În acest fel, se accentuează competiția neloială, care îi dezavantajează tocmai pe cei care își plătesc taxele. Soluția nu este majorarea taxelor, ci creșterea gradului de colectare și a transparenței fiscale.“

Majorările de taxe vor lovi, spun operatorii, exact în cei corecți și, mai ales, în cei mici. Piața e puternic fragmentată și dominată de afaceri antreprenoriale mici. Mai exact, 66% dintre operatori au afaceri de sub 100.000 de euro, iar 24% au între 100.000 și 500.000 de euro. Aceste afaceri ar fi și cele mai afectate de o majorare a TVA.

Ce soluții sunt?

„Mesajul nostru pentru noul guvern e simplu – nu poți avea un rezultat diferit dacă faci lucrurile la fel. Alinierea cotei de TVA înseamnă aceeași lipsă de predictibilitate și implementare, fără vreun studiu de impact despre care mediul de afaceri trage semnalul de alarmă dintotdeauna. În scenariul care se conturează acum, business-urile și, implicit, consumatorii, vor fi, din nou, singurii care achită nota de plată pentru măsurile neinspirate și risipa de la stat din ultimii ani“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise, grupul care deține francizele KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România și dezvoltă brandul KFC și în Republica Moldova și Italia. Sphera e o afacere antreprenorială.

Reprezentanții FPIOR, federația patronatelor din industria ospitalității, cer comisii de lucru cu mediul privat și universitățile, precum și specialiști în insolvență.

„Acesta este adevărul: mediul politic, care a creat situația, nu ne poate scoate din ea. Măsurile anunțate sunt exact cele care ne-au adus în colaps, doar că mult mai dure. Așadar, nu pot rezolva nimic, dar pot strica multe.“

Nici hotelurile nu scapă

Oficialii FIHR, asociația care reprezintă industria hotelieră, spun că majorarea TVA ar duce la dezavantajarea hotelurilor, care oricum plătesc deja taxe, și favorizarea apartamentelor listate pe diverse platforme, care oricum nu plătesc la stat aceleași contribuții.

„Trebuie echilibrată taxarea pentru a avea o competiție corectă“, afirma recent Simona Constantinescu, director general al Ana Hotels și președinte al FIHR.

ZF a scris deja că una din șase camere utilizate în regim turistic a ajuns să fie în sistem Airbnb.

Fenomenul Airbnb este în creștere atât din perspectiva ofertei, cât și din punct de vedere al cererii. Tot mai multe apartamente apar listate pe platformele de tip Airbnb sau Booking, fără însă a avea toate actele necesare funcționării în regim hotelier.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat peste 22.000 de persoane care au închiriat în regim hotelier case și apartamente pe platformele Airbnb și Booking, potrivit informațiilor furnizate de instituție. Datele pe care le are ANAF sunt comunicate de platformele de rezervări. Persoanele identificate au obținut venituri de 260 mil. lei în perioada 2023-2024. Datele de la ANAF arată, de fapt, dimensiunea acestei pieței, care funcționează în mare parte în ilegalitate.

Numărul de cazări, aici fiind incluse toate categoriile de unități de cazare, adică hoteluri, pensiuni, apartamente și altele, a ajuns la circa 13.500 în 2024, dintre care 4.400 de apartamente și camere de închiriat. Totuși, acesta nu este numărul real al camerelor și apartamentelor de închiriat disponibile în piață, ci doar al celor care sunt înregistrate și clasificate la Ministerul Economiei.

Astfel, doar 20% din această piață funcționează în legalitate.