Analiză ZF. O țară care se „hrănește“ cu bunuri „made in China“ sau „made in Germany“. România are doar 26.000 de exportatori și de peste patru ori mai mulți importatori. Una din șapte firme din economie a operat importuri în 2021

♦ Numărul firmelor care au activități de import a crescut constant an de an ♦ Mai exact, în ultimii cinci ani numărul lor a crescut cumulat cu 22% ♦ În aceeași perioadă, numărul de companii care au operat exporturi a avansat și el, însă cu doar 14% ♦ De multe ori, jucătorii care trimit produse peste graniță sunt la rândul lor importatori ♦ Aceste date explică, încă o dată, de ce România a închis 2021 cu un deficit comercial record, de 23,7 mld. euro, cu 5,3 mld. euro peste nivelul din 2020.

În 2021, aproape 113.000 de firme din economie au avut activități de tip import, ceea ce înseamnă că una din sapte companii din România (cu bilanț depus la Ministerul de Finanțe) a adus bunuri de peste hotare pe plan local, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la INS și Registrul Comerțului.

Sunt incluse în această analiză toate entitățile juridice care operează importuri, fie că e vorba de un distribuitor de bunuri FMCG care nu are fabrică local și care alimentează magazinele din România cu bunuri aduse din unitățile de producție de pe alte piețe, fie de un producător de mașini care are nevoie de componente care nu se realizează în România.

Tot în rândul importatorilor găsim și marii jucători din energie, dar și companiile farma care „vindecă“ pacienții români cu medica­mente produse în alte țări.

„În perioada următoare, toți actorii din piață, în special autoritățile, au cel puțin două mari priorități – independența energetică și asigurarea necesarului de alimente din producția națională. Pro­iectele de investiții care au impact în aceste două direcții au un foarte mare potențial“, spune Ciprian Lăduncă, managing partner la LCL Advisory. Afirmațiile sale vin în contextul în care România a înregistrat un deficit comercial de produse alimentare de 4,7 mld. euro în 2021, această categorie de produse fiind critică pentru o economie. Ultimii ani, marcați de pandemia de COVID-19 și de războiul ruso-ucrainean de la graniță, au arătat lumii cât de important este ca o țară să aibă capacitatea de a-și asigura hrana populației și totodată bunurile de strictă necesitate. Similar, problemele geopolitice ale lumii, acutizate în 2022, au demonstrat necesitatea independenței energetice. În comparație cu alte state din regiune, România are un nivel relativ scăzut de importuri de energie: în 2021 țara și-a acoperit intern 35% din producția de petrol, 60% din cea de carburanți, 80% din gazul natural și peste 95% din energia electrică, potrivit unei prezentări a OMV Petrom.

Totuși, companii precum Rompetrol Rafinare și OMV Petrom SA sunt printre cei mai mari zece importatori locali în 2021, arată datele INS. Clasamentul este condus de producătorul auto de la Mioveni, Automobile Dacia, urmat pe trei de grupul Ford, care deține uzina la Craiova. Rompetrol Rafinare e pe doi. Între primii zece importatori se găsesc companii din producția de componente auto (Star Assembly, Robert Bosch), din comerțul alimentar (Lidl), din farma (Sandoz) sau industria grea (Liberty Galați).

„Vremurile se schimbă, România este pe val, avem nevoie acum să construim strategii industriale și priorități pentru domeniile care să aibă într-adevăr impact major în economie până în 2030. Numai astfel vom reversa trendul incredibil al deficitului de balanță comercială, în opinia multora cel mai periculos și de necontrolat dintre toate deficitele României“, spunea recent Dragoș Damian, CEO al producă­torului de medicamente Terapia Cluj. Afirmațiile sale au venit în contextul în care investitorii pun pe harta României aproape 200 de proiecte, cu o valoare cumulată de 17 mld. lei (aproape 3,4 mld. euro), bani cu care antreprenorii români, dar mai ales giganții străini vor să ridice fabrici, hoteluri și clinici medicale, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe. Aceste companii cer însă și ajutoare de stat pentru a realiza investițiile, unii jucători decretând că dezvoltarea se va realiza doar dacă guvernul le va oferi sprijin.

Dragoș Damian vorbește despre deficitul comercial al României ca fiind cel mai periculos. Cifrele îi dau dreptate. România a închis 2021 cu un deficit comercial record, de 23,7 mld. euro, cu 5,3 mld. euro peste nivelul din 2020. În acest an, situația se va înrăutăți.

Diferența dintre exporturi și importuri (deficitul comercial) ar putea ajunge la cel puțin 31 de miliarde de euro – un salt de 35% față de 2021, ținând cont de datele publicate de INS după primele șase luni din an.

În timp ce multe țări și-au făcut din exporturi un motiv de mândrie națională, în frunte cu Germania sau China, în cazul României, sunt puține sectoare din economie care înregistrează excedent comercial. Mai exact, sunt puține sectoare unde exporturile depășesc importurile.

Chiar și în industrii unde România este un nume important la nivel mondial, situația nu arată bine. Spre exemplu, în cazul vinului, exporturile sunt de trei ori mai mici decât importurile, deși piața locală este unul dintre cei mai mari 15 producători din lume. În acest sector, România nu are o strategie care să o pună pe harta lumii, așa că mulți oameni nici măcar nu știu că există vin românesc.

În alte domenii, încet, dar sigur, importurile au depășit exporturile. Este cazul pieței de încălțăminte, unde România a fost și rămâne în continuare un nume important la nivel mondial. Totuși, valoarea exporturilor scade deja de mai mulți ani, iar cea a importurilor crește accelerat, astfel că în 2021 sectorul a intrat pentru prima dată pe deficit. Acestea sunt însă doar două exemple dintr-o plajă mult mai largă. Ele sunt însă evocatoare pentru o situație generală.

Numărul firmelor care au activități de import a crescut constant, an de an, începând cu 2017. Mai exact, în ultimii cinci ani, numărul lor a crescut cumulat cu 22%, până la 113.000. În aceeași perioadă, numărul de companii care au operat exporturi a avansat și el, însă cu doar 14%. România nu are decât 25.770 de firme care operează exporturi, iar de multe ori, jucătorii care trimit produse peste graniță sunt la rândul lor importatori.

Astfel, una din șapte firme a operat importuri în 2021, pe când doar una din 31 a realizat exporturi.

Aceste date explică, încă o dată, de ce România este o țară ce se hrănește cu importuri.