Analiză: Termoficarea Bucureștiului, în moarte clinică. Apa caldă și căldura, în pericol
Peste 1,2 milioane de bucureșteni ar putea rămâne fără apă caldă din toamnă, iar din iarnă fără căldură, în condițiile în care Termoenergetica, „moștenitoarea” RADET, ar putea intra în perioada următoare în insolvență, odată cu blocarea conturilor municipalității. ,,Termoficarea Bucureștiului…
Peste 1,2 milioane de bucureșteni ar putea rămâne fără apă caldă din toamnă, iar din iarnă fără căldură, în condițiile în care Termoenergetica, „moștenitoarea” RADET, ar putea intra în perioada următoare în insolvență, odată cu blocarea conturilor municipalității.
,,Termoficarea Bucureștiului se află în moarte clinică și, din păcate, autoritățile întârzie să vină cu soluțiile pentru ca Termoenergetica și ELCEN să nu ajungă în blocaj’’, afirmă analiștii de la compania de consultanță Frames.
Mii de bucureșteni au protestat pe social media, în ultimele zile, pentru că nu primesc apă caldă, deși sunt cu facturile la zi.
Principala problemă o constituie starea rețelei de termoficare. Practic, o rețea de aproape 4.000 de kilometri de conducte, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, în care peste 80% din conducte datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore.
„În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel. Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condițiile în care, în 2016, cantitatea nu depășea 1.200 de tone”, arată analiza Frames.
„Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore’’, spun analiștii de la Frames.
Pe fondul degradării conductelor, avariile au devenit din ce în ce mai dese, iar bucureștenii o simt pe pielea lor. Deși își plătesc facturile, mulți dintre ei au ajuns să se spele cu apă încălzită la aragaz.
În mod normal, spun analiștii Frames, ar fi trebuit ca rețeaua să intre într-un program amplu de reparații, dar, din păcate, de peste 20 de ani, volumul de înlocuire a conductelor este „infim în comparație cu dimensiunea problemei”.
Potrivit analizei Frames, după ce, în 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte, în acest an s-a programat repararea a 137,5 kilometri. Cât s-a realizat reprezintă o enigmă pentru că Termoenergetica, continuatoarea defunctei RADET, nu a furnizat un raport public.
„Nu putem decât să luăm de bune declarațiile oficialilor Municipalității care afirmau, recent, că <s-a reușit reabilitarea a 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenția de la Primăria Municipiului București către RADET, iar banii erau folosiți pentru alte scopuri, în loc să fie investiți în sistemul de termoficare>. Cu alte cuvinte, Primăria spune că nu a avut bani pentru mai multe reparații și că abia acum face demersurile pentru a atrage fonduri europene. Ar fi vorba de un prim transon de 202 kilometri, care urmează să fie reabilitat”, arată analiza.
„Poate din 2021, odată cu noul exercițiu financiar, Bucureștiul să atragă fondurile necesare reabilitării rețelei. Rămâne de văzut dacă noua administrație va fi capabilă să facă acest lucru, în condițiile în care necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames,
În prezent, deși bucureștenii își plătesc facturile la întreținere, banii nu sunt de ajuns pentru a susține giganticul sistem de termoficare al capitalei. Cum costurile sunt uriașe, primăria subvenționează, pentru moment, prețul apei calde și a căldurii (gigacaloriei). Pe lanțul comercial, banii ar trebui să meargă la ELCEN, furnizorul de agent termic.
„ELCEN produce energia termică și o trimite către Termoenergetica care, prin rețeaua de conducte și punctele termice din cartiere, o distribuie către cele aproximativ 500.000 de apartamente și 5.000 de instituții de stat (inclusiv școli și spitale) și firme particulare”, arată analiza.
Termoenergetica este noua societate înființată de Primărie după ce RADET a intrat în faliment, pentru că n-a mai putut să-și plătească facturile. Acum, Termoenergetica se află pe același drum păgubos.
Datoriile acumulate de Termoenergetica față de ELCEN au ajuns, la data de 12 iulie, la 422,1 milioane lei, sumă ce reprezintă contravaloarea facturilor neachitate de compania municipală către ELCEN, în perioada februarie-mai 2020.
Astfel, ELCEN a ajuns să acumuleze, la rândul său, o datorie de 200 milioane de lei către furnizorul de gaze naturale și către prestatorii de servicii auxiliare. În acest context, ELCEN a primit deja o notificare privind posibila sistare a livrării gazelor naturale, în cazul neachitării obligațiilor financiare.
Într-o astfel de situație, ELCEN nu va mai putea produce energia termică necesară pentru asigurarea, de către Termoenergetica, a apei calde și a căldurii în București.
Mai mult, blocarea conturilor Municipalității, urmare „a afacerii Constanda”, vină să pună gaz pe foc în această situație. Cum Primăria nu mai poate să plătească, ELCEN se află cu spatele la zid și riscă să oprească furnizarea agentului termic.
„Bucureștenii vor simți, din păcate, pe pielea lor, această situație extrem de dificilă. Este o consecință a lipsei de viziune, a unei strategii administrative falimentare care ne-a adus în această situație. Pe măsură ce timpul trece, criza va deveni și mai gravă, iar sezonul rece se apropie’’, arată analiza Frames.
Potrivit analizei, pentru ca bucureștenii să nu rămână fără apă caldă și căldură, Termoenergetica va trebui să își plătească datoria către ELCEN, fie din fonduri proprii/bugetul local, fie în baza unui credit pe care Municipalitatea să îl contracteze.
„Mai există soluția ca Guvernul să vină cu o rectificare bugetară prin care să aloce fondurile necesare pentru reglementarea crizei financiare. Indiferent de soluția aleasă, fără stingerea diferendului financiar, este puțin probabil ca situația să continue ca până acum. Cel mai probabil, ELCEN va cere insolvența Termoenergetica pentru a recupera datoria și chiar ar putea reduce furnizarea de agent termic. Altfel spus, am putea primi apă caldă și căldură după program, în anumite zile, ca pe vremea lui Ceaușescu.
Potrivit analizei, după alegeri, noua administrație va trebui să construiască proiectele de finanțare europeană pentru reabilitarea rețelei și a punctelor termice și să găsească o soluție pentru momentul când subvențiile la plata energiei termice vor fi eliminate.
Aplicarea legii privind eliminarea subvențiilor a fost amânată până în aprilie 2021.