Analiză Storia: Numărul locuințelor neocupate din București a crescut de 2,4 ori în 10 ani, la peste 218.000; Capitala are a doua cea mai mică pondere din principalele piețe la nivel național, după Cluj
Numărul locuințelor neocupate din București a ajuns la peste 218.000 de unități la recensământul din 2021, după o creștere de 2,4 ori față de 2011, însă Capitala rămâne printre piețele mari cu cele mai mici ponderi ale locuințelor goale, cu…
Numărul locuințelor neocupate din București a ajuns la peste 218.000 de unități la recensământul din 2021, după o creștere de 2,4 ori față de 2011, însă Capitala rămâne printre piețele mari cu cele mai mici ponderi ale locuințelor goale, cu 21,1% din fondul locativ, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Storia pe baza datelor INS.
Fondul locativ din București a ajuns la aproape 1,04 milioane de unități în 2021, în creștere cu 22,6% față de recensământul anterior. În același interval însă, numărul locuințelor neocupate a crescut mult mai rapid, cu 137,5%, ceea ce a dus la dublarea ponderii acestora în totalul stocului de locuințe, de la 10,9% în 2011 la 21,1% în 2021.
Chiar și așa, Capitala rămâne printre piețele mari cu cele mai mici ponderi ale locuințelor neocupate. În mediul urban din județul Cluj, ponderea este de 19,3%, iar Bucureștiul se situează pe locul doi în rândul principalelor piețe imobiliare analizate.
Tendința este vizibilă și în județul Ilfov, care înconjoară Capitala și unde dezvoltarea rezidențială a fost accelerată în ultimul deceniu. Fondul total de locuințe din județ a crescut cu 89%, la aproape 282.000 de unități, dintre care aproape 80.000 erau neocupate în 2021, adică o pondere de 28,4%.
În orașele din Ilfov, numărul locuințelor neocupate s-a triplat la peste 36.000 de unități, acestea reprezentând aproximativ 28% din fondul locativ urban al județului.
La nivel național, România avea peste 2,5 milioane de locuințe neocupate în 2021, dintr-un total de aproape 9,9 milioane de unități, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din stocul locativ nu era ocupat. Numărul locuințelor neocupate a crescut cu 76,4% față de recensământul din 2011.
Dintre județele care au o reședință de județ cu un număr relevant de tranzacții imobiliare, Iași se remarcă prin cea mai mare creștere a numărului de locuințe nelocuite pe parcursul intervalului de 10 ani dintre cele două recensăminte analizate.
Astfel, fondul locativ al județului a crescut cu 31,2% la peste 406.000 de locuințe situate în mediul urban și rural, dintre care 127.092 de locuințe sunt nelocuite, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori comparativ cu 2011. De altfel, Iași este și județul cu cea mai mare pondere a locuințelor nelocuite: 31,3%, în condițiile în care această pondere era de numai 13,3% în 2011.
Dintre cele 127.092 de locuințe nelocuite la nivelul județului, aproape 62.000 se află în mediul urban, în creștere de aproape patru ori comparativ cu 2011.
Și în județul Timiș se remarcă o creștere de peste două ori a locuințelor neocupate în mediul urban și rural, de la 32.300 de unități în 2011 la aproape 85.600 de unități în 2021.
Pentru alte trei județe mari din țară, datele indică o dublare a numărului de locuințe neocupate atunci când sunt cumulate cifrele din mediul urban cu cele din mediul rural: Bihor (87.444 de locuințe, în creștere cu 103%), Constanța (71.373 de locuințe, în creștere cu 105%) și Brașov (74.305 de locuințe, în creștere cu 112,2%).
Dintre principalele piețe imobiliare ale României, doar trei județe au înregistrat creșteri mai mici de 100% a numărului de locuințe neocupate în mediul urban și rural pe parcursul perioadei de 10 ani analizată- Sibiu existau 51.086 de locuințe neocupate în 2021, cu 68,8% mai multe decât în 2011, în timp ce în județul Cluj creșterea a fost de 57,9%, la 84.735 de locuințe. Cea mai mică creștere procentuală a fost raportată de Dolj, acolo unde numărul de locuințe nelocuite s-a majorat cu 51,2%, la 77.273 de locuințe situate în mediul urban și rural.
Datele agregate pentru cele două recensăminte arată că numărul de locuințe nelocuite din mediul urban și rural a crescut pe parcursul intervalului de 10 ani în toate județele României, fără nicio excepție. Cea mai mică creștere numerică s-a înregistrat în județul Vrancea (plus 6.400 de locuințe), acolo unde numărul de locuințe nelocuite s-a majorat de la 27.900 în 2011 la 34.300 în 2021.
Dacă se ia în calcul strict localitățile urbane, județul cu cea mai mică creștere a fost Neamț, unde numărul de locuințe neocupate s-a majorat cu aproape 600 de unități, de la 16.000 la 16.600 de unități.
Practic, pe parcursul acestei perioade de 10 ani, numărul de locuințe neocupate a crescut în București și în fiecare județ al României, indiferent de mărimea pieței imobiliare, atât în ansamblu, cât și strict în mediul urban.
„Într-o piață imobiliară caracterizată în ultimii ani de creșteri constante ale prețurilor în toate marile orașe ale țării, valorificarea locuințelor nelocuite ar putea contribui la îmbunătățirea accesibilității locuirii prin creșterea ofertei de locuințe disponibile pentru vânzare și închiriere”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).
Potrivit metodologiei pe baza căreia se realizează recensământul, o locuință este considerată ocupată în cazul în care există cel puțin o persoană care locuiește neîntrerupt cu cel puțin 12 luni înainte de recensământ sau dacă există cel puțin o persoană care locuiește de mai puțin de 12 luni, dar și-a manifestat intenția de a rămâne în locuința respectivă pentru cel puțin 12 luni.