Analiză Storia: Bucureștiul este lider național la spații verzi și pe ultimele locuri în topul european

Spațiile verzi au devenit unul dintre criteriile esențiale în alegerea unei locuințe, pe fondul verilor tot mai călduroase și al interesului crescut pentru calitatea vieții în marile orașe. Deși Bucureștiul se află în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește ponderea spațiilor verzi, Capitala stă mai bine decât orice alt oraș mare din România și recuperează o parte din decalaj atunci când sunt analizate suprafețele acoperite de arbori, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanții Storia. 

Potrivit unei analize realizate de Storia, Bucureștiul are spații verzi pe 26% din suprafața orașului, potrivit imaginilor satelitare analizate prin programul european Copernicus. Acest procent plasează Capitala pe locul 31 din 36 de capitale europene analizate, la egalitate cu Paris și înaintea unor orașe precum Skopje (24%), Nicosia (21%), Valletta și Atena (17%). Media europeană este însă de 41%, cu 15 puncte procentuale peste nivelul Bucureștiului.

În același timp, Capitala se situează mai bine atunci când sunt analizate spațiile verzi cu arbori. Aproximativ 22% din suprafața Bucureștiului este acoperită de vegetație arboricolă, peste nivelul înregistrat în Paris și Dublin (20%), Lisabona (17%), Amsterdam (14%) sau Atena (11%). Chiar și așa, Bucureștiul rămâne în urma unor capitale precum Viena (34%), Varșovia (40%), Berlin (44%) sau Oslo (72%).

Potrivit unui sondaj realizat de Storia în rândul a 2.670 de respondenți, aproape jumătate dintre cei intervievați (46,4%) consideră că zonele de recreere, inclusiv parcurile și spațiile de joacă, sunt foarte importante atunci când aleg o locuință. Acestea sunt depășite în clasamentul preferințelor doar de accesul la transportul public și de apropierea față de magazine și centre comerciale.

Importanța spațiilor verzi este cea mai ridicată în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, categorie în care se regăsesc cele mai multe familii și cumpărători activi de locuințe.

„Existența spațiilor verzi reprezintă una dintre prioritățile cumpărătorilor de locuințe, în special pentru familii, însă cel puțin la fel de important este ca spațiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori. Această strategie de modelare a spațiului verde reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor de tip PM2.5 și PM10 și reduce riscul de inundații prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).

Analiza arată că diferențele dintre București și celelalte orașe mari ale României sunt semnificative. Conform datelor Institutului Național de Statistică privind spațiile verzi publice, Capitala dispune de 4.506 hectare de spații verzi, reprezentând 18,9% din suprafața orașului, cea mai ridicată pondere dintre marile centre urbane.

Singurul alt oraș care depășește pragul de 10% este Craiova, cu 12,8% din suprafață ocupată de spații verzi publice, în timp ce Iașiul ajunge la 9%. În schimb, Oradea are o pondere de 5,8%, urmată de Cluj-Napoca (5,2%), Brașov (5%), Constanța (4,2%) și Timișoara (4,1%). La coada clasamentului se află Arad, cu doar 2% spații verzi, și Sibiu, unde acestea reprezintă numai 1,9% din suprafața orașului.

Specialiștii atrag însă atenția că simpla suprafață verde nu este suficientă pentru a evalua calitatea mediului urban.

„Un metru pătrat de spațiu verde nu are aceeași valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câțiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuști, plante perene și al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat și prezență în peisaj”, explică Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort.

Pe lângă parcurile publice, un rol important îl au și spațiile verzi din ansamblurile rezidențiale, care sunt obligatorii prin legislație și trebuie să reprezinte, în funcție de reglementările urbanistice, între 20% și 30% din suprafața terenului. Odată amenajate, acestea beneficiază de protecție legală și nu pot fi desființate.

Potrivit reprezentanților Atria Urban Resort, dezvoltatorii imobiliari ar trebui să depășească standardele minime impuse de legislație și să trateze spațiile verzi ca pe o infrastructură urbană esențială, nu doar ca pe un element decorativ.

„Legislația stabilește un minim necesar, dar orașele bune nu se construiesc doar din minime. Poți respecta procentul obligatoriu de spațiu verde cu gazon, însă arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun și o calitate a vieții mai mare. În contextul verilor tot mai calde și al ploilor abundente, spațiul verde trebuie gândit ca infrastructură, nu ca decor”, afirmă Liria Themo, director de marketing Atria Urban Resort.

Concluziile analizei arată că, dincolo de suprafața efectivă a spațiilor verzi, calitatea acestora și prezența arborilor devin criterii tot mai importante atât pentru dezvoltarea orașelor, cât și pentru cumpărătorii de locuințe, care includ tot mai des accesul la parcuri și zone de recreere printre factorii decisivi în alegerea cartierului în care vor să locuiască.