ANALIZĂ: Rusia testează NATO ca în timpul Războiului Rece

“De la începutul anului au avut loc peste 100 de interceptări de avioane rusești, de trei ori mai mult decât anul trecut. Ne confruntăm, deci, cu o creștere substanțială, dar facemm ceea ce este necesar. Interceptăm, somăm, suntem pregătiți să reacționăm”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la Atena.

NATO a denunțat într-o singură săptămână două serii de incidente implicând forțele aeriene rusești. Pe 22 octombrie, o aeronavă specializată în colectarea de informații a pătruns 600 de metri în spațiul aerian eston, timp de mai puțin de un minut, în zona Insulei Sarema.

Avioane de vânătoare aliate – germane, norvegiene, britanice, portugheze, turcești, daneze și finalndeze – au fost nevoite să decoleze marți după-amiaza și miercuri pentru a intercepta patru grupuri de avioane rusești care efectuau “manevre” în spațiile aeriene ale Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului și Mării Negre.

A fost vorba despre o adevărată demontrație de forță – implicând bombardiere, avioane de vânătoare și de transport militar – care relevă, potrivit NATO, o activitate “la scară mare” și “neobișnuită”.

“Este doar întoarcerea la o practică militară normală a unei țări care se gândește la potențialul său de apărare și la combativitatea armatei sale. Forțele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaștere, pentru a înțelege mai bine intențiile colegilor noștri din NATO”, apreciază, din contră, Igor Koroșcenko, membru al Consiliului Consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării.

“Occidentul s-a obișnuit să ne vadă reținuți. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime”, continuă el.

– “Să-i sperie pe europeni”

“Acest gen de provocări nu au încetat niciodată de la sfârșitul Războiului Rece încoace, dar nu au fost făcute publice”, notează Brooks Tigner, un specialist în NATO de la IHS Jane’s Defence. “Ceea ce se schimbă este că în loc să survoleze Cercul Arctic, Norvegia și Suedia, ei coboară către zonele mai populate, în formațiuni mai complexe”, explică el. “Iar oamenii pot să le observe, atunci când survolează insule britanice sau baltice”, adaugă Tigner.

În opinia sa, “nu este o coincidență”. “Rusia interpretează o partitură mai agresivă, așa cum face în Ucraina din martie”, odată cu anexarea Crimeei și susținerea rebelilor proruși în estul țării.

Suedia a mobilizat în urmă cu două săptămâni peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine și elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operațiunile lansate în anii ’80 după incursiuni ale unor submarine sovietice.

“Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece”, consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. “Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil partea opusă făcea concesii”, amintește el.

“Scopul este ca ei să anuleze sancțiunile, să nu intre în taigaua noastră” și “să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice”, continuă Felguenhauer, în opinia căruia “aceste cazuri vor fi tot mai frecvente”.

“Prețul petrolului este foarte mic”, ceea ce afectează veniturile statului rus, iar “sancțiunile fac rău”, deci “pentru Vladimir Putin este urgent să-și îmbunătățească relațiile cu Occidentul”, afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la institutul londonez Rusi.

Însă “singurul mijloc de presiune care-i rămâne este cel militar”. Președintele rus “a avertizat săptămâna trecută că Rusia se pregătește de o confruntare cu Vestul”, subliniază cercetătorul. “Cu această diplomație de canonieră” și “în percepția sa un pic sucită”, Putin “intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiții”.