Analiză. Pagina verde. Obligația de a colecta textile a luat România „prin surprindere“. În multe localități abia acum se pune la punct modul de colectare a deșeurilor textile, dar ce se va întâmpla ulterior cu acestea rămâne un semn de întrebare. „Există puține inițiative care presupun reciclarea sau reutilizarea textilelor“

♦ În prezent, românii colectează 0,5 – 0,7 kg de deșeuri textile de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual, conform datelor de la Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) ♦ România are nevoie de mai multe fabrici de reciclare a textilelor, altfel acestea vor ajunge să fie depozitate sau incinerate. 

De la începutul acestui an, colectarea separată a textilelor utilizate a devenit obligatorie la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România, însă țara noastră este departe de a avea o infrastructură pregătită pentru a ridica gradul de colectare care astăzi este cu mult în urmă față de țările din vest. În multe localități, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare va fi realizată, în timp ce în orașele mai mari, oamenii nu sunt deloc impulsionați în a colecta selectiv hainele pe care nu le mai pot folosi pentru că nu au puncte de colectare la îndemână. 

„Sunt unele localități care au început colectarea separată a cu mult înainte de data limită stabilită prin lege (1 ianuarie 2025). Multe altele încă nu s-au organizat. Fiecare localitate colectează separat textilele după propriile reguli. Nu există recomandări de semnalistică, cod de culoare sau tipuri de containere care să uniformizeze modul de colectare la nivel național“, explică  Mihail Tănase, specialist comunicare pentru proiectul Harta Reciclării. El adaugă că textilele sunt colectate în anumite perioade de către unele primării,  pot fi lăsate la containere dedicate sau pot fi duse la centrele de aport voluntar, alături de alte tipuri de deșeuri (din construcții și demolări, voluminoase, vegetale, de echipamente electrice și electronice etc.)

Obligativitatea de a colecta textile a devenit obli­gatorie începând de la 1 ianuarie, iar datele de la Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) arată că românii colectează 0,5-0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual. Avem infrastructură pentru a colecta mai mult?

ZF a întrebat mai multe companii de salubrizare din marile orașe cum s-a organizat activitatea de colectare în localitățile în care activează și a încercat să vadă dacă toate primăriile au realizat această etapă încă de anul trecut. 

„La nivelul sectorului 2 au fost implementate două puncte de colectare prin aport voluntar, unde populația poate preda fluxul de deșeuri textile. Punctele sunt dotate cu recipienți pentru depozitare, de unde SC SUPERCOM SA preia acest tip de deșeu si îl transporta către reciclatorului final autorizat“, spune Radu Chirca, director executiv al Supercom,  jucător pe piața serviciilor publice de salubritate și de management al deșeurilor, care se ocupă, printre altele, de salubrizare în sectorul 2. Punctele de colectare se situează în zonele Obor și Baicului, iar deșeurile pot fi predate doar dacă sunt sortate și doar de către locuitorii din Sectorul 2. 

Pe de altă parte, în muni­cipiul Iași s-a organizat un centru  de colectare cu aport voluntar (CMCI) situat pe Stradela Grădinari nr.26, dar și 13 platforme (con­tainere) de colectare deșeuri textile în mai multe zone. 

„Menționăm faptul că cele 14 sis­teme de colectare sunt destinate exclusiv colectării articolelor de îmbrăcăminte.  în scopul reciclării deșeurilor textile, Societatea Salubris  a încheiat un protocol de colaborare cu Asociația Armata Salvării din România“, au spus reprezentanții Salubris, companie care se ocupă de salubrizare în Iași. 

Ioan Iancu Popa, primarul comunei Sântimbru (jud. Alba), scria la începutul acestui an pe o pagina de socializare că va reveni în perioada următoare despre cum se va proceda cu colectarea textilelor „dacă vom avea containere puse periodic precum cele pentru deșeurile voluminoase sau dacă se vor ridica din fața porții într-un sac special doar pentru ele”, scria primarul.

„Începând cu acest an, avem obligația să colectăm și deșeurile textile. Momentan nu dispunem de pubele special destinate acestora, dar vom identifica o soluție eficientă de colectare. Până atunci, rog cetățenii care colectează o cantitate semnificativă de deșeuri textile să mă contacteze direct pentru organizare“, spunea recent Iulian Burdea, primar în comuna Vlădeni (jud. Iași). 

Pe de altă parte, până când toate primăriile se vor organiza în a înființa puncte de colectare a textilelor, sunt mai multe inițiative private sau ale asociațiilor care au instalat containere în vederea colectării. 

Ce se întâmplă după colectare și de ce avem nevoie de reciclare?

Mihail Tănase de la Harta Reciclării crede că o colectarea separată a deșeurilor textile ar putea fi favorizată de dezvoltarea infrastructurii de centre de aport voluntar la nivel național, pentru care există un proiect în derulare, finanțat din fonduri europene. 

„Prea puține astfel de centre au fost puse în funcțiune deja, în condițiile în care unele județe sunt încă la stadiul de licitație pentru desemnarea firmelor care le vor construi.

Administrațiile locale și firmele de salubritate sunt actori care au început relativ recent colectarea separată a textilelor“, explică el.  în mod tradițional, adaugă Mihail Tănase, articolele vestimentare și de încălțăminte folosite, dar care mai pot fi utilizate, au fost colectate de inițiativele sociale și cele nonprofit pentru a le da mai departe persoanelor din medii defavorizate. 

„Unele ONG-uri au încheiat parteneriate cu companii pentru derularea de proiecte multianuale de colectare a hainelor pentru donații. În România, majoritatea deșeurilor de îmbrăcăminte și încălțăminte colectate separat sunt trimise la incinerat. Există puține inițiative care presupun reciclarea sau reutilizarea textilelor. Dintre acestea, cele mai multe utilizează deșeurile provenite din industria textilă ca materie primă. Un exemplu de reutilizare este tocarea resturilor textile și utilizarea acestora ca umplutură sau ca material izolator (pâslă) în diferite industrii“. 

Și reprezentanții ARETEX spun că, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare.

„În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor“, au spus reprezentanții ARETEX.