ANALIZĂ: Opțiunile României în criza refugiaților, explicate de europarlamentarii români

Renate Weber: Crede cineva că Grecia are capacitatea de a primi atâția refugiați? Trăim vremuri excepționale

Renate Weber, membră a grupului ALDE, care a votat pentru rezoluția adoptată joi de Parlamentul European cu privire la planul Comisiei Europene, a declarat pentru MEDIAFAX că “trebuie să ne întrebăm foarte serios în ce măsură suntem dornici să avem doar avantaje din apartenența la Uniunea Europeană sau să ne asumăm și obligațiile care derivă din această apartenență”.

Weber a spus că decizia se va lua în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI), care va avea loc luni la Bruxelles, ea precizând că în plenul PE rezoluția cu privire la refugiați și migrație a fost adoptată de majoritatea eurodeputaților.

“Un principiu fundamental este cel al solidarității și întrebarea este dacă este corect ca unele state să ducă tot greul, în vreme ce celelalte să vină și să impună anumite condiții speciale pentru ele. Trebuie să ne gândim că astăzi, de exemplu, Grecia și Italia sunt state confruntate cu un val uriaș, vorbim de peste suta de mii de refugiați în fiecare din cele două țări, numai din ultima perioadă, nu din ce a mai fost și înainte”, a mai spus Renate Weber.

Referitor la cotele obligatorii, Weber a spus că “evenimentele din ultima vreme, care sunt cu totul și cu totul excepționale, au determinat Comisia Europeană să ia o astfel de decizie, susținută foarte larg de Parlamentul European, anume privind cotele obligatorii.”

Eurodeputatul român a mai spus, referitor la anunțul făcut de Guvernul de la București, potrivit căruia România poate asigura 1.785 de locuri pentru imigranți, că acest lucru este valabil în vremuri normale, nu în condiții excepționale.

“Noi trăim vremuri cu totul și cu totul excepționale. Crede cineva că Grecia are capacitatea de a primi peste suta de mii de oameni? Ce spune România nu este doar obiecția ei, și alte țări au ridicat astfel de obiecții. 1.785 este ceea ce există astăzi ca facilități construite unde putem primi oameni. Problema este, repet, că trăim vremuri excepționale, e un aflux de oameni în Europa care solicită statutul de refugiat. Insist, de refugiat, nu imigranții, de refugiat politic, adică acolo unde se aplică prevederile Convenției de la Geneva și, în timpuri excepționale, bănui că fiecare stat din mers va încerca să îndrepte unele lucruri, să aranjeze. Eu, personal, nu văd o altă soluție”, a spus Weber.

Referitor la posibilitatea ca România să negocieze aderarea la spațiul Schengen pe fondul crizei refugiaților din Europa, Renate Weber a declarat: “Eu nu cred că cele două vor fi discutate împreună sau că a cere una ca să accepți cealaltă o să meargă. Nici nu știu dacă ar fi foarte onorabil. Eu spun de ani de zile că România trebuie să fie în spațiul Schengen, dar nu cred că lucrul acesta trebuie să se facă așa, ca o tranzacție acum, când este altul subiectul pe agendă”.

Cristian Preda: Mi se pare rușinos să spui că poți primi doar 1.000 de persoane

Cristian Preda, afiliat PPE în Parlamentul European, care a votat pentru propunerea CE în plenul PE, a declarat pentru MEDIAFAX că ar fi o eroare ca România să fie împotriva curentului european pe această temă, având în vedere că Raportul Keller a fost votat miercuri în plenul PE de cinci din șapte eurodeputați. Preda a votat joi pentru rezoluție.

“Cred că în România nu s-a discutat serios despre capacitățile noastre. Mie mi se pare că e rușinos să spui că nu poți primi, o țară de 20 de milioane, decât 1.000 de persoane”, a spus Preda.

“Mie mi se pare incredibil. Pe litoral, de pildă, într-un weekend pot să meargă 100.000 de oameni, asta aflăm de la televizor, și întreaga Românie nu poate să primească mai mult de 1.000 de persoane? Mie mi se pare că Victor Ponta își bate joc când spune că România nu are decât 1.000 de locuri pentru a primi refugiați”, a declarat europarlamentarul.

Referitor la capacitatea pe care România o are de a integra refugiați, indiferent de locurile de cazare dipsponibile, Preda a spus: “Asta este o filosofie inedită, și anume că, 20 de milioane de oameni nu ar putea integra decât 1.000. Calculați procentul, ce înseamnă asta și veți vedea că este ridicol. Eu zic să nu ne facem de râs și să revenim la sentimente mai bune față de ce se întâmplă în acest moment și ce se va întâmpla și în următoarele luni. Nu cred că trebuie să ne purtăm ca un membru anti-european.”

Întrebat dacă România ar putea să negocieze aderarea la spațiul Schengen pe fondul crizei refugiaților din Europa, Cristian Preda este de părere că România poate cere asta doar dacă arată că poate coopera și susține spațiul Schengen. “Putem cere asta dacă arătăm că suntem în stare să cooperăm și dacă susținem Schengen, pentru că sunt unii în Uniunea Europeană care cer să se desființeze Schengen. Ca să intrăm trebuie să facem ceva, nu putem să argumentăm că vrem în Schengen, zicând în același timp că suntem absolut incapabili să facem ceva. Din păcate, acesta este discursul de la Guvern. Asta merge pentru oameni care nu au simțul ridicolului”, a spus Cristian Preda.

Norica Nicolai: Trebuie o analiză serioasă privind capacitatea României de a găzdui migranți

Norica Nicolai, vicepreședinte al grupului ALDE, a declarat pentru MEDIAFAX că România nu poate fi forțată să accepte numărul de migranți propus de CE. Totuși, Nicolai a votat, joi, în plenul PE pentru rezoluție.

“România nu poate fi forțată să ia acest număr de migranți și cred că trebuie să ia migranți doar în limitele în care poate asigura condiții decente pentru a furniza un ajutor umanitar corect, conform standardelor internaționale. Trebuie făcută mai întâi o analiză foarte serioasă în România cu privire la capacitatea noastră de a găzdui migranți. Nu știu dacă capacitatea României este de 6.000”, a declarat Nicolai.

Norica Nicolai a mai spus că a cerut transformarea Consiliului JAI de luni în summit european. “Săptămâna viitoare va fi un Consiliu JAI și noi am cerut, și eu am cerut, să se transforme într-un summit european pentru că această reacție, cu privire la relocare, trebuie să fie una imediată, ca răspuns la o criză umanitară. Fenomenul este mult mai complex. Nu este vorba, în opinia mea, doar de o criză umanitară, ci pur și simplu de un exod care este foarte bine pregătit și care a surprins Uniunea Europeană în momentul de față. Eu cred că sunt o serie de măsuri care trebuie luate la nivel comunitar și acolo România trebuie să fie o țară activă. Este clar că aquis-ul Dublin este prăbușit, la Bruxelles se vorbește și de o punere în discuție a Schengen. Eu cred că în momentul de față România ar trebui să intre urgent în Schengen pentru că a îndeplinit de mult toate condițiile, așa cum se vede că acțiunile politice care ne-au ținut departe de Schengen au fost greșite. Dacă am fi fost țară membră Schengen, am fi avut o capacitate mai mare de reacție la acest fenomen”, a mai spus Nicolai.

Cătălin Ivan: Nici măcar Merkel nu are de unde să știe care este capacitatea României

Cătălin Ivan, afiliat grupului S&D, a declarat pentru MEDIAFAX că delegația PSD din Parlamentul European a votat împotrivă Raportului Keller, unde erau două amendamente care prevedeau explicit cote obligatorii pentru statele membre. La votul de joi pe rezoluția CE, Cătălin Ivan figurează printre cei care s-au abținut de la vot, potrivit site-ului PE.

“Delegația PSD din Parlamentul European a votat împotrivă. Am avut un raport în Parlamentul European și am votat toți împotriva cotelor obligatorii pentru că nu există niciun oficial la Bruxelles și nici măcar Angela Merkel n-are de unde să știe ce capacitate are România, ce posibilități are pentru a veni în întâmpinarea acestor migranți”, a spus Ivan.

Ivan a mai spus că trebuie să fim solidari, însă argumentele pentru cote voluntare vor fi expuse de delegatul României la JAI, care va avansa și cifra de refugiați pe care România poate să-i primească, iar “Bruxelles-ul nu poate decât să o accepte”. El consideră că Bruxelles-ul s-a grăbit cu această propunere și că se va reveni asupra deciziei.

Întrebat dacă România poate să fie forțată să accepte cotele obligatorii, Cătălin Ivan a spus că nu știe care sunt pârghiile pe care le are la dispoziție CE, dar că nu crede că există această posibilitate.

“Nu știu care sunt pârghiile pe care le-ar avea Comisia la dispoziție să forțeze un stat membru în situația asta, să primească mai mult decât poate pentru că e mai complicat, nu e vorba doar de cazare, masă și integrarea lor în comunitățile unde vin, problemele sunt mult mai complicate. Aici este vorba și despre riscul terorist pe care îl reprezintă infiltrarea de luptători ISIS printre migranți”, a declarat Ivan.

Referitor la o posibilă negociere pentru aderarea la spațiul Schengen, Cătălin Ivan a spus: “Nu cred că se va discuta la acest Consiuliu despre Schengen, dar în discuțiile informale cu reprezentanții Olandei, Germaniei și Franței, bineînțeles că se poate pune această problemă. Dacă tot vorbim de solidaritate, de drepturi și de obligații, sunt niște drepturi care României și Bulgariei le-au fost încălcate. E un moment bun de a discuta cu cele trei state despre aderarea României la spațiul Schengen, dar nu cred că va fi pe ordinea de zi a Consiliului, ca discuție oficială.”

Daniel Buda: Problema cotelor trebuia discutată mai întâi în Consiliu

Daniel Buda, afiliat grupului PPE, a scris pe Facebook că a votat împotriva amendamentelor referitoare la cotele obligatorii.

Potrvit informațiilor publicate de PE, Buda a votat, miercuri, pentru rezoluție.

“De la început aș dori să subliniez că am votat împotriva acelor amendamente care conțineau prevederi cu privire la cotele obligatorii pentru statele membre, respectiv amendamentele 3 și 4 din rezoluția votată miercuri referitor la Italia și Grecia și punctul 6 din rezoluția votată ieri care aborda la modul general problema imigrației. Am făcut acest lucru pentru că nu s-a procedat corect. Prima dată această problemă a cotelor obligatorii trebuia să fie discutată în Consiliu cu toate statele membre și apoi în Parlament. La votul final însă am votat pentru rezoluții deoarece acolo era vorba, printre altele, de a alege între viață sau trimiterea la moarte a unor copii nevinovați sau oameni care ar fi devenit victime sigure ale Statului Islamic. Am avut de ales între viață și moarte! Și da, am ales viața acestor oameni!”, a scris Buda pe Facebook.

Daniel Buda a mai spus că România nu a existat în această problemă până acum, discuțiile pe această temă purtându-se pe holurile de la Bruxelles de o jumătate de an.

Monica Macovei: Să fim realiști-vor fi și agenți ai IS printre refugiați

Monica Macovei, afiliată grupului PPE, a menționat pe Facbook că a votat pentru cotele obligatorii de refugiați.

“Am votat pentru cote obligatorii de refugiați pentru toate statele. Am intrat în Europa, asta înseamnă că avem și obligații, și drepturi. România va primi bani. Între 2014-2016, există prevăzut un miliard de euro pentru țările care iau refugiați, tocmai pentru a nu fi ceva împovărător, mai ales că este criză economică încă în multe țări. Deci, vom crea și locuri de muncă”, a scris Macovei pe Facebook.

Europarlamentarul consideră că printre refugiați se vor infiltra și agenți care vin din Statul Islamic cu intenția să comită acte teroriste, însă refugiații vor sta în tabere, nu vor fi liberi să circule.

“Acolo (în tabere – n.r.) trebuie să se facă trierea: între refugiații economici, între refugiații politici și între acei agenți care vin din Statul Islamic cu intenția să comită acte teroriste.Trebuie sa fim realiști: vor fi și astfel de persoane infiltrate între refugiați. Serviciile de informații din toată Europa să-și facă treaba”, este de părere Macovei.

Siegfried Mureșan, afiliat PPE, a anunțat pe Facebook că a votat pentru propunerea CE.

“Tocmai am aprobat în Parlamentul European o rezoluție prin care exprimăm susținere pentru măsurile propuse ieri (miercuri – n.r.) de Comisia Europeană în domeniul migrației. Parlamentul European susține mecanismul permanent de relocare a refugiaților și cotele propuse. Și eu am votat în favoarea acestui mecanism. Părerea mea este că România trebuie să fie parte a acestei soluții la criza refugiaților”.

Europarlamentarii români au exprimat 15 opțiuni “pentru”, două “împotrivă” și opt abțineri la votul din PE referitor la propunerile Comisiei Europene privind cotele de repartizare a imigranților, iar alți șapte eurodeputați români nu au votat.

Potrivit informațiilor de pe site-ul PE, Victor Boștinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Monica Macovei, Ramona Mănescu, Sigfried Mureșan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean și Renate Weber au susținut rezoluția privind cotele obligatorii de migranți.

Csaba Sogor și Iuliu Winkler au votat împotrivă.

Doru Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Victor Negrescu, Laurențiu Rebega, Daciana Sârbu, Mihai Țurcanu și Traian Ungureanu s-au abținut de la vot.

Cristian Bușoi, Viorica Dăncilă, Marian-Jean Marinescu, Sorin Moisă, Dan Nica, Ioan Mircea Pașcu și Claudia Tapardel nu au votat.

Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranți sosiți în Italia (15.600), Grecia (50.400) și Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranți, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia și 2.091 din Ungaria.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranți din Grecia și Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranți, dintre care 682 din Grecia și 1.023 din Italia.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta au susținut că România nu poate primi mai mult decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar săptămâna viitoare va avea loc ședința CSAT în care se va discuta situația privind cotele de refugiați.

Șeful statului a declarat, joi, că a luat act cu nemulțumire de proiectul prezentat în PE și că mandatul României la conferința JAI va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiați, adăugând că nu este oportun și nu este o soluție să fie stablite astfel de cote.

El a precizat că a discutat cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care va participa la Consiliul JAI de luni, 14 septembrie, iar mandatul acestuia este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii.

În opinia președintelui, cotele obligatorii, “calculate într-un mod foarte birocratic”, fără consultare, nu vor rezolva problema imigranților, iar un astfel de proiect ca acela prezentat de CE nu era necesar “în această fază”.