ANALIZĂ. Noua miză a investițiilor străine în România: capitalul care zboară din zonele de război

Dacă Guvernul României va ști să-și joace cartea așa cum prevede interesul național în următorii câțiva ani, vom vedea o altfel de Românie. Companiile care pleacă din Rusia pot găsi aici o piață deschisă, forță de muncă calificată și ieftină și multiple posibilități de investiții. Autoritățile din România trebuie să facă eforturi pentru a crea un mediu propice pentru aceste investiții, să sprijine investitorii străini și, nu în ultimul rând, să „vâneze” companiile deschise la a face business în această perioadă.  

„Să nu uităm că, în afară de banii europeni pe care îi avem, vedem o mare migrație a capitalului din zona Rusiei undeva în Vest. Este o luptă aprigă între țările europene din această zonă, din Europa Centrală și de Est, Polonia, Cehia, Ungaria, care fac un job mult mai bun decât România în a atrage acele investiții. Este un efort foarte mare din partea fiecărei țări pentru a atrage acele investiții. Vorbim de zeci de miliarde de dolari care migrează. Obiectivul nostru în fereastra 12 – 24 de luni este să captăm cât mai mult din acele investiții și din acel know-how. Sectorul privat nu poate face față singur, țara trebuie să-și arate atractivitatea”, a declarat Alex Milcev, Tax & Law Leader, EY România în cadrul conferinței ZF Cei mai mari jucători din economie. El spune că sectorul agricol din România este unul în care se pot face bani, potențialul României este unul foarte mare, nevalorificat la justa valoare. În plus, este și un element geopolitic important în această perioadă.

În plus, Alex Milcev a punctat că, în România, ne-am obișnuit că economia merge indiferent de crizele politice, scandaluri, în ciuda carențelor de la guvernare, însă pandemia ne-a învățat un lucru: atunci când situația se degradează, se degradează foarte rapid, însă dacă apare un jucător foarte mare, precum statul, care este jucătorul cu cele mai mari resurse financiare, atunci când aceste resurse financiare sunt direcționate cum trebuie, economia chiar poate fi salvată. „Eu zic că din 2020 până în 2022, în toată lumea s-a văzut cât de important este rolul statului, iar fără acel rol executat de stat probabil că economia ar fi fost într-o stare destul de precară. Acest rol învățat de stat va fi ținut minte și va fi folosit altfel decât până acum. Dacă Guvernul României o să știe să-și joace cartea așa cum prevede interesul național în următorii câțiva ani, cred că vom vedea o altfel de Românie în 30 de ani, 10 ani sau 5 ani”, a detaliat reprezentantul EY România.

Peter Latos, lider al departamentelor de Consultanță, Strategie și Tranzacții din cadrul EY România, este de părere și el că autoritățile trebuie să susțină mediul de business astfel încât economia locală să reușească să atragă investitori în țară. „Din perspectiva mea, trebuie să promovăm mai mult România ca destinație de investiții, ca destinație turistică și să atragem în continuare investitorii în țară. Trebuie să ne asigurăm că piața atrage potențialii cumpărători. Cred că există întotdeauna așteptări de evaluare, dar trebuie să facem oamenii să înțeleagă fundamentul puternic al României. România are un potențial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învățământ. Trebuie să creăm abilitățile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia”, a spus el în cadrul aceluiași eveniment. Peter Latos crede că va exista un interes ridicat al investitorilor față de România, având în vedere că țara noastră are încă un decalaj semnificativ de acoperit în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, în mod clar are încă o clasă de mijloc în creștere care este interesată de investit într-o serie de segmente diferite ale economiei. „Există o oportunitate uriașă de a conduce transformarea digitală. Nu va fi doar în jurul consumatorilor, energiei, digitalizării, ci și producției. România are un potențial uriaș în producție. De asemenea, vedem investiții în infrastructură care vor crește conectivitatea țărilor și a piețelor”, a explicat el. România are un potențial imens de capital uman, dar trebuie să se ridice la un alt nivel prin sistemul de învățământ. Trebuie să creăm abilitățile necesare întreprinderilor pentru a transforma economia, afirmă Latos.

Omer Tetik, director general, Banca Transilvania: „Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate și lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanț de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziționăm și să ne adaptăm.”

Concluzia lui este că România are nevoie de investiții și de a adăuga valoare în industria de producție alimentară, precum și pentru a capta exportul. România are multe de oferit – oamenii cred adesea că calitatea vieții ar fi mai bună în alte țări precum Marea Britanie, Germania, Franța, dar taxele sunt mai mari acolo, de exemplu. „Ei pot veni să aibă un stil de viață bun aici. Este vorba de promovare și de educație, nu numai în guvern, ci și în afaceri.” 

Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, crede că România trebuie să se adapteze la imprevizibilitate, iar statul român trebuie să supravegheze, să vegheze industriile și să sprijine investițiile. „Statul trebuie să vegheze continuu asupra industriilor, să lucreze îndeaproape cu ele, să facă strategii pe sectoare, să promoveze legi și taxe care încurajează investițiile. Nu suntem siguri ce va fi în viitor, cel puțin în următoarele 12 luni, și cred că trebuie să ne adaptăm la imprevizibilitate. Criza COVID ne-a pregătit bine pentru o astfel de situație. Ne vom pregăti pentru o piață cu inflație în creștere, ceea ce înseamnă că trebuie să schimbăm modul de lucru pentru a ne adapta la această piață”, a declarat el.

Mihai Boldijar, director general, Bosch România, vicepreședinte regiunea România și Bulgaria, președinte PAR, este de părere că investițiile pe timp de criză întăresc organizațiile. În plus, el subliniază că organizațiile trebuie să crească productivitatea pentru a atrage investiții. „În perioadele de criză se poate investi, trebuie să investești pentru că investițiile fortifică organizațiile și, dacă nu faci acest lucru în perioadele de criză, te vei trezi că după aceste perioade vei ieși slăbit.  Trebuie să facem pași importanți în ceea ce privește productivitatea pentru că prin productivitate atragi investiții, iar prin productivitate poți să plătești și salarii mai mari, având în vedere că aceasta este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm. Lumea pleacă din cauza salariilor. Suntem în continuare interesați de a continua investițiile, în ce măsură și în ce viteză vom vedea în următoarea perioadă”, a spus executivul în cadrul evenimentului. Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia din Cluj, a subliniat că România nu are o strategie industrială de atragere de investiții țintită, ci atrage orice, din orice domeniu. „Dacă ne-am îngusta un pic pretențiile, cum face Ungaria, care atrage automotive și farmaceutice, dacă România s-ar uita la zonele unde are nevoie și avem și competitivitate economică să atragem investiții – mâncare, apărare, chimie, energie – atunci potențialii investitori vor fi mult mai interesați să vină în România”, detaliază CEO-ul Terapia. În al doilea rând, România are nevoie de o diplomație economică fantastică, adaugă el. „Eu mă uit la ambasadorii țărilor străine care vorbesc despre ce ar putea vinde ei din fabricile lor către acele țări. Aceasta este diplomația economică – ambasadorii României să nu facă altceva în străinătate decât să bată la ușa marilor companii care sunt absente din România, ideal, din Europa, și să le atragă în România oferindu-le niște investiții țintite”, spune Dragoș Damian.

În plus, el crede că statul ar trebui să se uite la consolidarea lanțurilor de distribuție, care rămân din ce în ce mai puține și, de asemenea, la integrarea verticală a unor lanțuri care vor face ca produsul din fabrică să ajungă mai repede în magazin. „România este cel mai hot punct pe harta geopolitică. Am trimis o listă de peste 36 de companii care au ieșit din Rusia pentru ca ambasadorii noștri să bată la porțile acestor companii și să le aducă în România. Unele dintre ele sunt strategice, altele mai puțin strategice, exitul din Rusia este un pic mai complicat”, a concluzionat Dragoș Damian. Cristian Bișa, managing partner al companiei de consultanță Virtual Board, observă că există foarte multe oportunități în mediul de business curent. „Cred că va exista un val doi de companii care vor simți beneficiile, se vor ajusta rapid. Se vor schimba locurile. Noile modele de business și digitalizarea vor juca un rol foarte important”, a declarat el. Cristi Moga, head of capital markets în cadrul companiei Cushman&Wakefield Echinox, afirmă că războiul din Ucraina a fost un șoc pentru toate economiile de la nivel global, însă cel mai bun răspuns al unei companii la un șoc este să se concentreze pe ce știe să facă cel mai bine. „Cred că cel mai bun răspuns la șocuri este să te concentrezi pe ceea ce știi să faci cel mai bine, pe core businessul tău. Este foarte greu să vii cu o inovație în timpul șocului, dacă nu ai venit cu o inovație în anii de creștere pe care i-a avut România, piața imobiliară din România. Într-o perioadă în care vine un șoc, concentrează-te pe ceea ce știi să faci cel mai bine, ai grijă la oamenii cheie din companie. Și din partea angajaților este bună o atitudine prudentă, la fel ca a companiilor. Concentrarea pe core business este cea mai bună soluție pe care o poate adopta o companie”, a detaliat el. Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, crede că situația actuală este mult mai fluidă față de cea din crizele precedente. „Acum am învățat din lecțiile precedente. În România, cei 30 de ani de piață liberă și privată ne-au ajutat să învățăm din crizele trecute, ne pregătim mai bine. Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Există disponibilitate și lichiditate. Însă, problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanț de aprovizionare, tehnologie. Încercăm să ne poziționăm și să ne adaptăm. Credem că mergem pe gheață, dar continuăm cu pași siguri și mergem înainte”, a subliniat Tetik.

Andrei Jerca, managing director în cadrul companiei Element Industrial, spune despre cel mai mare avantaj competitiv al României că acum ne dăm seama cât de multe lucruri putem face. Practic, singurele limite sunt cele pe care ni le impunem.

„Facem parte dintr-o zonă a Europei care își dorește mai mult, care este extrem de ambițioasă – mă refer la toată Europa Centrală. Toată zona aceasta trece printr-o efervescență și afirmare atât a inteligenței, a capacităților și abilităților și inclusiv la nivel de business – companii care au apărut în Polonia, Cehia, Ungaria și care încep să apară și în România, care pot fi campioni în sectoarele lor și care pot să se joace lejer la nivel european”, a concluzionat el.