Analiză. Ne (mai) întoarcem la birou?

La nivel global, formula de succes a muncii este încă o dezbatere complicată, întrucât studiile și sondajele arată rezultate mixte, de la caz la caz, de la studiu la studiu, în ceea ce privește productivitatea, dar și starea de sănătate mintală a angajaților. În România, tendința de revenire la birou sau înspre sisteme hibrid care cuprind mai multe zile la birou este din ce în ce mai clară, mai ales atunci când este privită prin ochii jucătorilor din piața de birouri. În acest context, Business Magazin a analizat ce arată studiile din ultimii ani, dar și cum privesc jucătorii din piața de office tendințele momentului.

Una dintre cele mai mari preocupări ale candidaților și angajaților din piața muncii rămâne în continuare flexibilitatea angajatorilor, tradusă în cazul de față prin posibilitatea de a munci doar de acasă, adică remote, ori într-un mix care să cuprindă mai puțin de cinci zile pe săptămână la birou, adică hibrid. Când un mare angajator se hotărăște să inverseze trendul ultimilor ani și să cheme angajații la birou cinci zile pe săptămână, munca remote și munca hibrid devin din nou subiect de dezbatere. În septembrie, gigantul american Amazon le-a transmis angajaților că trebuie să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână, de la începutul anului viitor.

Compania de tehnologie și comerț online, care are peste 3.700 de angajați în România, a fost printre cei mai proeminenți angajatori din lume când vine vorba despre întoarcerea angajaților la birou. Amazon a introdus încă din mai 2023 o regulă de trei zile pe săptămână pentru prezența la birou, pe care a aplicat-o cu strictețe. Desigur, alte companii de tehnologie sunt în continuare flexibile, cum este cazul Google, care le cere angajaților să ajungă la unul dintre sediile sale trei zile din cinci, în timp ce alte companii mențin posibilitatea ca angajații să lucreze în regim remote.

Chiar și după câțiva ani de când începutul pandemiei a extins brusc modelul pentru munca în regim remote sau hibrid la nivel global, încă rămânem cu o întrebare care nu are un răspuns universal valabil: cum este influențată productivitatea atunci când angajatul nu lucrează de la birou cinci zile pe săptămână? Angajații care au flexibilitate asupra programului de lucru înregistrează o productivitate cu 29% mai mare decât angajații care nu au niciun fel de flexibilitate în program, conform unui sondaj din 2022 al Future Forum, un proiect Slack, la care au participat 10.000 de „gulere albe”. Angajații care lucrează în regim remote sau hibrid au raportat o productivitate cu 4% mai mare față de cei care au muncit doar de la birou.

Rezultatele merg și mai departe de productivitate într-o eră în care discutăm tot mai mult de bunăstarea angajaților și a comunităților în care activează un business. Angajații cu program flexibil au o capacitate de concentrare cu 53% mai bună și au un echilibru de trei ori mai bun între muncă și viața personală comparativ cu cei care nu au flexibilitate în program. În 2023, 41% dintre directorii de HR din Fortune 500, adică cele mai mari 500 de companii americane, care aplicau o politică de flexibilitate în relația cu angajații declarau că productivitatea le-a crescut în ultimul an, conform Harvard Business Review. Spre comparație, creșterile în productivitate au fost raportate de 33% dintre directorii de HR care au implementat o politică de două zile pe săptămână la birou, respectiv 32% în cazul celor care au implementat trei, patru sau cinci zile pe săptămână la birou. Totuși, studiile și sondajele mai arată câteva rezultate. Munca flexibilă nu influențează doar în mod pozitiv bunăstarea angajatului, după cum a descoperit compania de consultanță Gallup în 2023, printr-un studiu pe 140 de țări, angajații care lucrează în regim remote sau hibrid resimt mai mult stres și mai multă furie decât angajații care vin la birou în fiecare zi.

Întrebați în ce măsură consideră că joburile angajaților au un impact pozitiv sau negativ asupra sănătății lor mintale, doar 27% dintre liderii de HR din Fortune 500 care oferă flexibilitate completă au considerat că munca are un impact pozitiv asupra sănătății mintale a angajaților lor, comparativ cu 29% dintre cei care au implementat o zi sau două la birou pe săptămână, 37% dintre cei care au implementat trei zile pe săptămână și 47% dintre cei care le cer angajaților să fie la birou cinci zile din cinci. Un alt fenomen interesant care a apărut în ultimii ani în contextul muncii flexibile este așa-numita paranoia productivității. În 2022, Microsoft a publicat un studiu prin care arăta că 85% dintre liderii de business au dificultăți în a avea încredere că angajații lor sunt în continuare productivi într-un regim de muncă hibrid. Mai mult, 49% dintre managerii ai căror angajați lucrează hibrid nu aveau încredere că aceștia dau tot ce pot. Această lipsă de încredere în productivitatea angajaților a dat naștere unui fenomen descris în studiul Microsoft drept paranoia productivității, „când liderii se tem că scăderea productivității e din cauză că angajații nu muncesc, deși numărul de ore muncite, numărul de ședințe și orice alți indicatori sunt în creștere”.

Oana Iliescu, managing director, Cushman & Wakefield Echinox: „Este clar că nu vom mai avea 100% prezență la birou 5 zile din 5, dar față de anul trecut putem spune că prezența la birou a crescut undeva spre 60%, poate mai bine. E complicat de calculat o medie astăzi pentru că nimeni nu mai vine în fiecare zi la birou.”

Și în privința productivității rezultatele variază de la studiu la studiu și de la an la an. Un studiu publicat în 2023 de Stanford Institute for Economic Policy Research arată că angajații care muncesc doar remote pot fi cu 10% mai puțin productivi decât cei care merg la birou. Un studiu publicat în 2021 de IZA – Institute for Labor Economics arată că scăderile în productivitate pot fi și de 20%, deși în acest studiu autorii s-au uitat la 10.000 de angajați din aceeași companie de servicii IT. În ceea ce privește modul în care piața poate găsi un echilibru între munca remote, munca hibrid și munca de la birou, succesul ar putea veni dinspre o abordare care presupune trei zile pe săptămână la birou, conform unui studiu condus de Nicholas Bloom de la Stanford, publicat în revista Nature în 2024, considerat cel mai amplu studiu de până acum cu privire la beneficiile muncii în regim hibrid. Cercetătorii estimează că aproximativ 100 de milioane de angajați sunt implicați în diferite forme de muncă hibrid la nivel global în 2024, dintre care aproximativ 70% merg trei zile pe săptămână la birou. Un astfel de sistem îmbunătățește retenția și satisfacția angajaților fără a avea un impact de luat în calcul asupra performanței sau productivității angajaților.

Mai aproape de casă. În România, 19% dintre angajați lucrau exclusiv în regim remote în 2022, conform unui raport PwC România, în timp ce 29% lucrau exclusiv la birou, iar restul în regim hibrid. Totuși, în ultimii doi ani s-a observat o tendință de revenire la birou în rândul companiilor din România. În medie, 22,2% dintre angajații din Uniunea Europeană au lucrat frecvent sau ocazional de la distanță în anul 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat. Această medie este formată din 9% dintre angajați care au declarat că lucrează mai mult de acasă și 13% dintre angajați care au declarat că lucrează doar câteodată de acasă. Cel mai mare procent pe aceste date de flexibilitate a fost înregistrat în Olanda, cu 51,9%, Suedia cu 45,3%, Islanda cu 42,6%, respectiv Norvegia și Finlanda, cu câte 42%. La polul opus, în Bulgaria doar 2,8% și în România doar 3,3% dintre angajați au declarat că au muncit ocazional sau frecvent de la distanță în 2023. „Prezența la birou variază foarte mult în funcție de zonă, clădire, oraș și specificul chiriașilor. Noi urmărim atent aceste fenomen, atât în clădirile pe care le administrăm, cât și pentru ocupanții a căror spații le administrăm și avem situații de 80-90% dintre angajați prezenți la birou, la fel cum sunt și clădiri unde rata este în jur de 30% în medie”, a explicat Oana Iliescu, managing director Cushman & Wakefield Echinox, în cadrul evenimentului ZF Rezidential & Office Summit’24. Dintre cele 150.000 de locuri de muncă scoase pe piață de angajatorii din România în prima jumătate a anului trecut, doar 4,2% au fost joburi remote.

Cei mai dispuși să ofere beneficiul muncii remote sunt angajatorii din call-center, BPO, IT, telecom, servicii, comerț, publicitate, marketing și PR. Din perspectiva jucătorilor din piața locală de birouri, revenirea la birou este o tendință clară.  „Este clar că nu vom mai avea 100% prezență la birou 5 zile din 5, dar față de anul trecut putem spune că prezența la birou a crescut undeva spre 60%, poate mai bine. E complicat de calculat o medie astăzi pentru că nimeni nu mai vine în fiecare zi la birou”, a adăugat Iliescu.

Silviu Băbțan, office buildings manager United Business Center Cluj, în cadrul Iulius Group: Angajații care preferă să vină la birou preponderent în sistem hibrid vin de obicei de 2-3 ori pe săptămână, cu precădere în zilele de marți-miercuri și joi. Sunt companii care chiar și-au anunțat angajații că de la începutul anului următor sunt obligați să vină la birou 4 sau 5 zile pe săptămână.

Stocul de spații de birouri în București a ajuns la peste 3,4 milioane mp în 2024, în timp ce Cluj-Napoca are 340.000 mp, Iași are 296.000 mp, Timișoara are 393.500 mp, iar Brașov are peste 150.000 mp, conform datelor publicate de Cushman & Wakefield Echinox în primăvară. Tendința angajaților de a reveni mai des la birou este confirmată și de grupul Iulius, care operază birouri în Iași, Cluj și Timișoara. „Numărul angajaților care se întorc la birou este în creștere, depășind gradul de 50%, iar la multe dintre companiile pe care le avem în proiectele noastre gradul este chiar de 100%. Angajații care preferă să vină la birou preponderent în sistem hibrid vin de obicei de 2-3 ori pe săptămână, cu precădere în zilele de marți-miercuri și joi. Avem companii care preponderent cheamă angajații la birou, eliminând treptat munca hibrid și cea remote. Sunt companii care chiar și-au anunțat angajații că de la începutul anului următor sunt obligați să vină la birou 4 sau 5 zile pe săptămână”, a povestit Silviu Băbțan, office buildings manager United Business Center Cluj, în cadrul Iulius Group.

Încurajat de evoluția pieței imobiliare, grupul Iulius a dat startul unui nou proiect mixt în Cluj-Napoca, după cele din Iași și din Timișoara, pe fosta platformă Carbochim. Proiectul de 165.000 mp se numește Carbochim și va avea o componentă de birouri de 15.000 mp. „Avem deja discuții de preînchiriere pentru zona de office a proiectului mixed-use Rivus din Cluj, cel mai mare proiect de regenerare urbană în dezvoltare în România, cu o investiție de peste 500 mil. euro. (…) În acest an am reușit să semnăm contracte noi și prelungiri în proiectele noastre pentru o suprafață totală de 48.000 mp, dintre care peste 50% reprezintă doar contractele noi”.Cazul Iulius nu este unul singular, ci reflectă o tendință de dezmorțire a pieței de office, o piață care s-a menținut activă, deși a dus lipsă de livrări și de mari tranzacții de tip investment în ultimii doi ani.

Anul 2023 a adus un record al tranzacțiilor de închiriere pe piața din București, cu 463.000 mp tranzacționați anul trecut, conform Cushman & Wakefield Echinox, care a intermediat un sfert dintre tranzacții. „Din perspectiva noastră, piața de birouri se vede foarte bine. După un 2023 cu un nivel record de metri pătrați tranazcționați vedem și un prim semestru ala cstui an la fel de activ. Ce vedem diferit în începutul acesta de an față de anul trecut este o ușoară creștere a cererilor noi. Sunt aproximativ 80.000 mp ocupați de spații noi, lucru care nu poate decât să ne încurajeze, toate acestea pe fondul ajustării și tendinței de creștere a utilizării spațiilor de birouri de către marii ocupanți”, a subliniat Oana Iliescu. Ea descrie stocul clădirilor de birouri din București drept un stoc tânăr, cu o vârstă a clădirilor de sub 10 ani în medie, iar peste 75% din acest stoc este certificat verde, ceea ce le poziționează bine în fața criteriilor de căutare de astăzi. De aceea, spațiile de birouri din Capitală rămân atractive în fața companiilor internaționale care vor să intre în România. În ceea ce privește tranzacțiile de tip investment din piața de office, acestea au fost mult mai puține în ultimii doi ani și jumătate, însă odată cu stabilizarea rolului spațiului de birouri în viața companiilor, revine și apetitul investitorilor. „Majoritatea companiilor știu exact ce nevoi au din perspectiva spațiului închiriat și al modului de lucru, majoritatea contractelor cu marii ocupanți au fost renegociate, extinse sau restrânse, în funcție de caz, piața este într-un fel de moment zero al noii realități și e un moment care permite noilor investitori să intre. Este posibil să avem până la finalul anului măcar o tranzacție de investment cu un nume nou care intră pe piață.

O tranzacție de dimensiune medie, să spunem”. Un alt proiect care se dezvoltă în București este One Technology District, o clădire de birouri de 20.000 mp dezvoltată pentru a găzdui un centru de R&D al companiei germane Infineon Technologies. Dezvoltatorul One United Properties a demarat lucrările în urmă cu câteva săptămâni. În același timp, Speedwell plănuiește să demareze la începutul anului 2025 construcția proiectului de birouri Queens District din București. Noile dezvoltări vin cu o filosofie diferită în piață. „În cazul dezoltărilor în piața de birouri, proiectele se schimbă din punct de vedere al construcției. Când gândești un proiect nou, ai două variante pentru a le dezvolta în următorii ani. Pe de o parte se generalizează un minim standard, care totuși este destul de ridicat.

Al doilea profil de chiriaș este acela de chiriaș client dedicat. În majoritatea cazurilor proiectele se definesc în funcție de caietele de sarcini pe care acești clienți le stabilesc la rândul lor. Este greu de imaginat un proiect de birouri în București, cu livrare în 2027 de exemplu, în care să nu ai deja în minte un profil de client, o filozofie de cum atragi clientul respectiv și criteriile pe care el ți le va impune prin caietul lui de sarcini”, a subliniat Florian Nițu, managing partner în cadrul firmei de avocatură Popovici Nițu Stoica și Asociații.  

Florian Nițu, managing partner în cadrul firmei de avocatură Popovici Nițu Stoica și Asociații: „Este greu de imaginat un proiect de birouri în București, cu livrare în 2027 de exemplu, în care să nu ai deja în minte un profil de client, o filozofie de cum atragi clientul respectiv și criteriile pe care el ți le va impune prin caietul lui de sarcini.”