Analiză: Multe dintre firme ignoră pericolul COVID 19

Multe dintre firmele din România ignoră sau tratează superficial pericolul generat de coronavirusul COVID – 19, arată o analiză realizată de Frames & Hygienium. 

Astfel s-a ajuns ca numărul companiilor cu cazuri de îmbolnăvire se crească semnificativ, iar pericolul, dincolo de cel sanitar, este ca business-urile să intre în blocaj, cu consecințe majore pe lanțurile economice, mai arată documentul. Înmulțirea numărului cazurilor de coronavirus din județe precum Prahova, Brașov, Timiș și Galați este cauzată de apariția unor focare de COVID la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor. În unele dintre cazuri, de vină pentru creșterea numărului îmbolnăvirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat cu bună știință măsurile de prevenire.

Potrivit experților de la Frames, în multe firme, în special în zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protecție este, din păcate, facultativă.

„Sunt companii unde angajații nu poartă măști sau le poartă greșit, iar recipienții cu dezinfectanți sunt prezenți doar pentru a preîntâmpina controalele autorităților, folosirea lor fiind facultativă. În spațiile comune, distanța dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost mărită, iar la întâlnirile dintre angajați sau la cele cu clienții și partenerii nu sunt purtate măști și nu se respectă distanțare socială. Aceasta este realitatea”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dincolo de faptul că nu se poartă măști sanitare decât în situații punctuale, în multe companii sunt probleme și cu asigurarea măsurilor de dezinfecție și protecție a spațiilor în care se desfășoară activitățile economice.

„Există, din păcate, multe afaceri unde dezinfectanții sunt prezenți doar din prisma respectării condițiilor legale, fără să fie folosiți după un program bine stabilit, în concordanță cu fluxul de lucru. Dincolo de câteva companii mari, din zona multinaționalelor, unde există protocoale bine definite privind coronavirusul, în zona intreprinderilor mici și mijlocii asigurarea dezinfectanților este realizată, în multe situații, doar pe un singur criteriu – prețul cel mai mic”, spune Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production, compania care produce, în România, dezinfectanții Hygienium.

Așa s-a ajuns ca, în magazine, în retail în general dar și în companii mari inclusiv din zona de producție și logistică, angajații să folosească o serie de produse dezinfectante cu o proveniență discutabilă.

Dincolo de nerespectarea măsurilor de protecție și de prezența, pe piață, a unor dezinfectanți neautorizați, o mare problemă în economia românească, mai ales în sectorul de HORECA, o reprezintă absența unor reguli clare privind asigurarea protecției anti-covid.

Potrivit experților de la Frames, dincolo de măsurile dispuse de autorități, nu există în acest moment un set de reguli clare, concrete, asumate la nivel instituțional, în privința prevenirii infecțiilor cu COVID. „Multe dintre firmele din HORECA acționează așa cum pot, în condițiile unei legislații ambigue. Își igienizează spațiile de lucru, camerele de hotel, terasele etc. fără însă a avea garanția că măsurile implementate sunt de natură să evite contaminarea cu coronavirusul COVID-19. Aceeași situație este prezentă, de exemplu, și în sectorul de retail”, spune Adrian Negrescu.

Atunci când vin în control, autoritățile verifică, în principal, actele societăților, condițiile generale de igienă și cele specifice, prevăzute în legislație, însă n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului în care sunt respectate condițiile sanitare, din prisma pericolului infectării cu COVID.

Fără o reglementare concretă și o implementare optimă a măsurilor de protecție, multe companii riscă să se confrunte cu stoparea producției și închiderea activității, situații care pot duce foarte rapid la insolvență și faliment.

Cum peste 80% dintre firmele românești sunt slab capitalizate și nu dispun de fonduri pentru situații de criză, pericolul de contagiune economică este major.

„Dependența între companii a crescut în 2020, astfel că, de exemplu, dacă o firmă intră în criză financiară, va trage după sine mare parte din furnizori. Vedem acum, în pandemie, cât de nociv este, din această perspectivă, creditul comercial (furnizor). La noi, volumul creditului furnizor este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) față de 117 miliarde lei (credit bancar)”, arată analiza Frames.

Potrivit experților, pe fondul crizei economice cauzată de pandemia de coronavirusul, termenul mediu de plată al facturilor în România a trecut de 120 de zile, față de 115 zile în 2019. Nivelul este dublu față de media europeană și față de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani.