ANALIZĂ: Mandatul lui Victor Ponta a început și s-a sfârșit la fel - la presiunea străzii

În cei aproape patru ani cât a durat mandatul său de premier, Victor Ponta a fost implicat în câteva scandaluri în urma cărora i s-a cerut demisia, în anul preluării mandatului Ponta fiind acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, iar în anul terminării mandatului a fost trimis în judecată de DNA.

Dacă în plan economic și social, Ponta a luat măsuri atât apreciate, cât și controversate, scandalurile politice au fost cele care i-au umbrit mandatul de premier. Un bilanț sumar al măsurilor guvernamentale apreciate ar putea cuprinde reducerea TVA la alimente, pachetul de măsuri de relaxare fiscală, scăderea CAS la angajator, creșterea salariului minim pe economie, creșterea pensiilor, majorarea salariilor în sănătate și educație și în general creșterea economică din anii în care a fost prim-ministru, mandatul său survenind crizei din anii 2009 – 2012. Însă aceste decizii sunt contrabalansate de ratarea marilor proiecte de infrastructură, de scăderea investițiilor străine, de creșterea aparatului de stat și de unele măsuri punctuale impopulare, cum au fost creșterea accizelor la carburanți și impunerea taxei de stâlp.

Acestora li se adaugă bilanțul politic plin de scandaluri, precum și un stil de guvernare bazat pe un grup de apropiați, unii chiar fără legătură prea mare cu PSD, fără a ține cont de reacțiile negative. Mai mult, Ponta a avut numeroase războaie cu unele instituții de presă, favorizând altele în ceea ce privește informațiile despre activitatea guvernamentală.

Preluarea mandatului: Venit la putere pe valul de antipatie față de Băsescu și guvernarea PDL

În 8 mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcția de prim-ministru al României, în urma demiterii Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, prin moțiune de cenzură inițiată de Uniunea Social Liberală (USL), devenind cel mai tânăr premier al României. Guvernul Ungureanu a deținut puterea executivă din 9 februarie 2012 și până în 27 aprilie 2012 și a venit la putere după depunerea mandatului de către premierul Emil Boc, ca răspuns la o serie de proteste ample în București și marile orașe din țară. Mandatul scurt al lui Ungureanu a fost urmare a unei situații sociale explozive, ceea ce a provocat o reconfigurare politică cu câteva luni înainte de alegeri. Uniunea Social Liberală venea atunci pe un val de antipatie exprimată în stradă față de președintele Traian Băsescu și de măsurile nepopulare ale Guvernului Boc. Această stare de fapt a fost validată în alegerile de la sfârșitul anului 2012, când Uniunea formată de PSD și PNL a câștigat cu o largă majoritate, iar Victor Ponta a fost reconfirmat prim-ministru.

Scurtă istorie: De la “micul Titulescu” la președinte al PSD

În perioada 2001-2004, Victor Ponta a fost procuror al Parchetului Curții Supreme de Justiție, atunci fiind remarcat de Adrian Năstase, care l-a adus în Guvern ca secretar de stat, șef al Corpului de Control al Guvernului, ulterior fiind ministru Delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar și ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul.

În noiembrie 2002, Ponta este ales președinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase face celebra remarcă prin care l-a asemuit cu Nicolae Titulescu – “micul Titulescu”.

Ponta este deputat PSD din 2004 și este membru al Comisiei pentru Politică Externă, membru în Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități, vicepreședinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă.

El a fost, din septembrie 2006, vicepreședinte al Biroului Permanent din Camera Deputaților. Se remarcă în conflictele directe cu ministrul Justiției, Monica Macovei, legate de modul de numire a magistraților. Ponta a fost purtător de cuvânt al campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, în toamna anului 2009.

Ponta și-a anunțat candidatura la șefia PSD cu mai puțin de o săptămână înainte de Congresul din 2010, plecând, oficial, de la ideea că este nevoie de alternativă în partid la Mircea Geoană.

Victor Ponta a fost ales, la congresul PSD din 21 februarie 2010, în funcția de președinte al PSD, câștigând în fața lui Mircea Geoană și susținut de Adrian Năstase, la acea vreme președinte al Consiliului Național al partidului.

În mandatul său de președinte al PSD, Ponta a avut o luptă constantă cu Traian Băsescu, când acesta a fost șeful statului. De altfel, și când și-a lansat candidatura la Președinție, în iunie 2014, Ponta a păstrat ca poziție definitorie lupta împotriva lui Traian Băsescu și a “regimului” acestuia. Momentul ales pentru lansarea – data de 29 iulie – a fost unul cu o simbolistică aparte, explicată de Ponta în debutul discursului său: atunci se împlineau exact doi ani de la referendumul organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de președinte. Ca o ironie, Ponta a demisionat miercuri, 4 noiembrie, exact în ziua în care Traian Băsescu a împlinit 64 de ani.

Principalele scandaluri în care a fost implicat Ponta:

– Acuzațiile de plagiat

Încă din primul an de mandat premierul Victor Ponta se confruntă cu un scandal imens, fiind acuzat de plagiat în cazul lucrării sale de doctorat din 2003, privind Curtea Penală Internațională. În 2003, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București cu teza “Curtea Penală Internațională”, coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcție. În 2012, săptămânalul britanic de știință “Nature” a publicat în ediția online știrea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din Nature despre plagiat a fost preluat de presa românească și internațională. Ponta a respins acuzațiile și a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul și președintele României, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European. Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educației retragerea titlului de doctor. O lună mai târziu, în iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității București a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, “prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”. Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunțată la o zi după ce Consiliul Național de Etică informase că titlul de doctor în Științe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține. Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universității București, pe care a calificat-o drept “comisie ad-hoc” special pentru el, este “politică” și că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorității Naționale de Cercetare Științifică (ANCS). În agust 2012 Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Minel Augustin Ofițeru făcuseră un denunț la Parchetul instanței supreme în acest caz. Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), a arătat în rezoluția prin care a dispus neînceperea urmăririi penale că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat.

– “Lovitura de stat”

Tot în 2012, Victor Ponta, împreună cu aliatul său din USL Crin Antonescu, nu au mai avut răbdare să aștepte alegerile la termen și au declanșat procedura de înlocuire a oamenilor PDL și a președintelui atunci în funcție, Traian Băsescu. Astfel, Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară și a decis revocarea lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului și a celor doi președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, Roberta Anastase, respectiv Vasile Blaga. Președinții revocați ai celor două camere au atacat decizia la Curtea Constituțională, dar Guvernul emisese anterior o Ordonanță de Urgență prin care s-a revocat dreptul CC de a judeca hotărârile Parlamentului. Această OUG a fost declarată neconstituțională câteva zile mai târziu. USL a depus apoi în Parlament documentul de suspendare a președintelui Traian Băsescu, iar Guvernul a adoptat și publicat o Ordonanță de Urgență care a modificat Legea referendumului, stabilind că președintele poate fi demis cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum, și nu cu jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale și că vor putea vota și cetățenii români aflați în străinătate. La vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, iar 11,15% au votat NU, fiind contra demiterii. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat referendumul invalid. Problema lui Ponta a fost că în străinătate schimbarea bruscă a legilor și a demnitarilor a fost primtă ca fiind o încălcare a regulilor democrației, iar el a trebuit să răspundă în fața liderilor europeni ca premier. De altfel, fostul președinte la Comisiei Europene Jose Manuel Durrao Barosso i-a înmânat lui Ponta o listă de măsuri (to-do-list) pe care să le ia pentru reinstaurarea statului de drept.

– Scandalul Duicu

Numele premierului apare menționat în interceptările procurorilor din dosarul fostului șef al Consiliului Județean Mehedinți Adrian Duicu, fără însă ca primul ministru să aibă vreo calitate procesuală. Procurorii DNA arătau, în rechizitoriul din dosarul în care Adrian Duicu este judecat petnru fapte de corupție, că în 13 iulie 2013, la ora 09.55, Duicu, aflat în sediul Guvernului, l-a sunat pe Ștefan Ponea, atunci șef al IPJ Mehedinți, și a spus că așteaptă să intre la premierul Victor Ponta, unde s-ar fi aflat deja ministrul de Interne. Adrian Duicu îi spunea lui Ștefan Ponea, în iulie 2013, că este în sediul Guvernului, unde șeful Cancelariei premierului l-a chemat pe șeful Poliției, arătând că “un sfert de oră, în birou’ oval”, s-a vorbit despre numirea lui Ponea și a soției acestuia în funcții de conducere la București. Ponta a negat orice legătură cu acest dosar. La finalul lunii iulie 2014, premierul spunea că nu are “habar” dacă a fost la masă cu Adrian Duicu, așa cum a arătat acesta în discuțiile telefonice, interceptate de anchetatori: “Habar nu am ! Eu…dacă mă întrebați cu cine am fost la prânz ieri sau alaltăieri, vă pot spune. Dacă mă întrebați cu cine am fost acum un an și jumătate…în general, merg cu colegi de partid, cu miniștri, cu oameni politici, cu jurnaliști. E posibil, habar nu am”. Ponta preciza că rechizitoriul procurorilor nu îl indică pe el cu nicio calitate procesuală, nici de învinuit sau inculpat, nici de martor, astfel că, din punctul său de vedere, lucrurile sunt închise. De asemenea, după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, în urma scandalului privind votul din diaspora, lideri politici au cerut deschiderea unui dosar, în care să se stabilească vinovații pentru blocarea votului din străinătate. Dosarul, deschis inițial de Parchetul instanței supreme, a ajuns, în decembrie 2014, la DNA, care cercetează fapte de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Ponta afirma că, dacă Direcția Națională Anticorupție va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranță din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunțe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

– Începutul sfârșitului: Eșecul la alegerile prezidențiale

În noiembrie 2014, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis și, imediat după cel de-al doiale tur de scrutin, el spunea că s-a gândit să demisioneze de la șefia Guvernului, dar că a înțeles că a primit peste cinci milioane de voturi și că are o datorie față de electoratul care a votat USL în 2012. Ponta afirma că, dacă Direcția Națională Anticorupție (DNA) va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranță din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal. Dar tot el spunea că trebuie să se renunțe la “ideea din 2004” că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

– Scandalul votului din diaspora

Declarațiile lui Victor Ponta surveneau scandalului votului din străinătate, în urma căruia pierduse alegerile. Inițial, Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a președintelui, astfel încât votul să poată fi exprimat de alegători în orice secție de votare. Alegătorii care votau în afara localității de domiciliu nu au putut vota și au fost nevoiți să caute alte secții care mai aveau formulare tipizate pentru declarațiile pe proprie răspundere. Din cauza numărului mic de secții de votare din străinătate (294 de secții) și a procedeului deficitar de votare în afara țării, foarte mulți români nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor în turul întâi al alegerilor prezidențiale, deși au stat mai multe ore și au format cozi de mii de persoane în mai multe capitale europene, dar și în alte orașe. Această situație a provocat furia electoratului, dar Guvernul Ponta a refuzat să înființeze mai multe secții de vot în străinătate și să ia măsuri pentru facilitarea dreptului de vot. După ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale, procurorii au deschis dosar penal, iar noul președinte a promis să rezolve problema votului din străinătate. Deși de-abia pierduse alegerile și partidul era într-o situație dificilă din cauza sa, Ponta a plecat într-o vizită privată în Dubai, alături de prietenul său Sebastian Ghiță. Prietenia dintre Ghiță și Ponta a devenit de notorietate, cel puțin în cercurile social-democraților, în 2010, atunci când Ponta a câștigat șefia PSD, în detrimentul lui Mircea Geoană. Ulterior, în media au fost lansate atât acuzații directe, cât și voalate, potrivit cărora Ponta ar fi câștigat la congresul din 2010 cu ajutorul lui Ghiță. Mai mult, Ghiță a fost acuzat la rândul său că a câștigat prin firmele pe care le controlează numeroase contracte cu statul.

– Victor Ponta, primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului

Victor Ponta este primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului său. Dosarul a fost trimis instanței supreme în luna septembrie, la aproape trei luni și jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în cazul “Turceni-Rovinari” și după cinci “vizite” la DNA. Prima audiere la Direcția Națională Anticorupție a premierului Victor Ponta a avut loc în 5 iunie, când acesta a anunțat că este suspect în dosarul lui Dan Șova. Tot atunci, DNA a cerut Camerei Deputaților să avizeze urmărirea penală pe numele premierului și pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputați, în 8 iunie. La scurt timp, DNA transmitea că premierul este urmărit penal în dosarul “Turceni – Rovinari”, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era avocat. Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obținut de la SCA “Șova și Asociații” suma 181.439,98 de lei, pentru activități, care însă în realitate nu s-au efectuat. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia premierului, el spunând că este “o situație imposibilă” pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. În replică, Victor Ponta a spus că respectă poziția publică a președintelui, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament și numai Parlamentul îl poate demite. La câteva zile de la punerea sub urmărire, în 14 iunie, Victor Ponta a părăsit țara. El a plecat în Turcia împreună cu președintele turc Recep Erdogan, din Baku (Azerbaidjan), după ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene, fără a anunța. Două zile mai târziu, în 16 iunie, Ponta a scris pe Facebook că a fost operat la genunchiul stâng și că a ales să facă intervenția chirurgicală în Turcia pentru că în România nu ar fi avut liniște. Victor Ponta s-a întors în țară în 8 iulie, după o absență de aproape o lună. În acea perioadă, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar. În 15 iunie, în ziua în care era operat la clinica din Turcia, Victor Ponta fusese citat să se prezinte în fața procurorilor DNA pentru a fi audiat. La cinci zile după ce s-a întors în țară, Ponta a anunțat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democrați și postată pe Facebook, decizia de “a nu mai ocupa nicio funcție de conducere” în PSD, până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile care îi sunt aduse în justiție. Ulterior, Dragnea i-a luat locul la conducerea PSD și Ponta pierde controlul partidului.

Sfarșitul mandatului: Măturat de la putere de furia populară în urma tragediei de la Colectiv

Deși a trecut peste aceste mari scandaluri și peste altele mai mici în care a fost implicat direct, fără a demisiona, deși i s-a cerut, până la urmă Victor Ponta și-a pierdut funcția într-un caz în care se aștepta mai puțin și în care nu avea responsabilități concrete. Dar, pe fondul acumulărilor de antipatie, Ponta a fost perceput ca șeful “sistemului” care a dus al tragedia de la clubul Colectiv. Protestul de miercuri seară, după trei zile de indignare și tăcere apăsătoare, a pornit ca un tăvălug care a măturat totul în cale: începând de la obiectivul inițial Piedone, primar în sectorul 4, unde a avut loc tragedia, la Gabriel Oprea, care îl avea pe “conștiință” și pe polițistul Bogdan Gigină, până la premierul Victor Ponta, perceput ca fiind în vârful piramidei.