ANALIZĂ: Investițiile, accizele și taxa pe stâlp au dus în jos economia. Analiștii scad prognozele

Cei mai mulți analiști au anunțat o revizuire în jos a prognozei de creștere economică pentru acest an, dar vor furniza estimări mai exacte abia după ce Institutul Național de Statistică va publica datele detaliate privind Produsul Intern Brut pe primul semestru.

România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracție a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului.

Potrivit analiștilor, investițiile au fost afectate de creșterea taxării în prima parte a anului, dar și de perspectiva neimpozitării profitului reinvestit, care s-a aplicat în cele din urmă de la 1 iulie.

De asemenea, un rol în amânarea investițiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creșterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar și contextul geopolitic.

Deși fluxurile externe de capital au crescut în primele șase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investițiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%.

“Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investițiilor private interne și a investițiilor străine, din domeniul construcțiilor, mai ales cele inginerești și din partea agriculturii. Scăderea investițiilor publice era deja anticipată, precum și performanța slabă a absorbției fondurilor europene”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul șef la Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru.

El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creștere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%.

Macroeconomistul Florin Cîțu vede creșterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%.

“Modelul bazat pe exporturi este volatil și are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuție la scăderea PIB atât în T1, cât și în T2 o are dinamica negativă a investițiilor în mijloace fixe”, afirmă Cîțu.

El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor și taxelor la început de an, dar și din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creșterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuția bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.

“Oprești investițiile până nu știi ce se întamplă. Aștepți să vezi dacă Guvernul reduce CAS sau doar este o păcăleală. E un comportament normal, mai ales după ce a crescut salariul minim. Economia are deja costuri mai mari: taxe, accize, salarii minime mai mari și astepată o relaxare promisă”, a arătat Cîțu.

Economistul consideră că este cel mai bun moment pentru reducerea puternică a CAS și chiar TVA, dar și a numărului de impozite, în condițiile în care Guvernul trebuie să promită că nu va crește taxele.

“În plus, să nu uităm că politica moentară a fost restrictivă până în 2013, iar acum s-ar putea să fie prea târziu”, a conchis Cîțu.

Într-un raport de analiză al Băncii Transilvania, semnat de economistul Andrei Rădulescu, se menționează că în primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergență între climatul investițional din economia reală și climatul investițional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina și a politicii statului în materie de investiții publice.

“La nivelul economiei reale climatul investițional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Menționăm faptul că planurile investiționale ale companiilor au fost nefavorabil influențate în semestrul I de acciza la carburanți și de taxarea construcțiilor speciale”, se arată în raport.

Economistul Băncii Transilvania nu exclude însă ca scăderea investițiilor să fie lagată și de comporatamentul antreprenorilor, care au amânat unele proiecte până după 1 iulie, dată după care profitul reinvestit nu mai este impozitat.

“Evoluția nefavorabilă a investițiilor productive din primele șase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potențialului economic. În scenariul central (care va fi revizuit în toamnă) ne așteptăm la o
relansare graduală a investițiilor productive începând cu trimestrul al treilea, evoluție susținută, printre altele, de declinul costurilor de finanțare (la minime istorice) și relansarea creditării în lei, revigorarea consumului privat, o politică mai proactivă la nivelul investițiilor publice”, se spune în raport.

România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracție a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

In primul semestru, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada similară din 2013, cu 2,4%, pe seria brută și cu 2,6% pe seria ajustată sezonier, coborând de la creștere anuală de 3,7% după primul trimestru.

Guvernul a transmis, după ce INS a prezentat datele privind evoluția economiei, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut și arată astfel că România continuă creșterea economică și menține prognoza de creștere de 2,5%, publicată de Comisia Națională de Prognoză în urmă cu câteva luni.

În același timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca și când România mergea cu mașina cu 130 kilometri la oră și acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge “tot înainte!”, având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creșterii, mai ales ca în regiune sunt și semne proaste.

“Mai avem spațiu de creștere pentru toamna aceasta și de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci și am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocați de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!”, mai afirmă Ponta.

Din luna octombrie, Guvernul intenționează să reducă CAS cu cinci puncte și să introducă programul “Prima mașină”, după modelul “Prima Casă”, prin care tinerii în vârstă de până la 35 ani să acceseze credite pentru cumpărarea unui autovehicul cu garanția statului.

Tot pentru toamna acestui an, Guvernul a anunțat, într-un document prezentat în urmă cu o lună, că un număr de 125.000 de medici, asistenți medicali și asistenți sociali vor beneficia de creșterea salariului cu 10% din această toamnă, în condițiile în care Ministerul Finanțelor acceptase, în negocierile cu sindicatele, o creștere salarială doar în două etape, în decembrie 2014 și martie 2015.

În același timp, va fi aprobat un proiect de lege prin care pensionarii și mamele vor fi scutite de obligația de a restitui statului o sumă din pensiile, respectiv din indemnizațiile de creștere a copilului încasate ilegal, nereguli descoperite de Curtea de Conturi.

Guvernul și-a mai anunțat recent intenția de a pregăti creșterea alocației de stat pentru copii din 2015, majorarea indemnizațiilor acordate persoanelor cu dizabilități și introducerea venitului minim de inserție (o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare și se va adresa unei categorii mai largi de populație, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluși de la primirea ajutoarelor sociale).

Tot începând cu anul viitor, Guvernul are în vedere majorarea salariilor funcționarilor publici din administrația centrală și locală, o nouă creștere a salariului minim, cu 75 lei de la 1 ianuarie, majorarea pensiilor în medie cu 4,5%

Executivul a mai asigurat că va menține TVA redusă la pâine și că va reduce taxa pe valoarea adăugată și la alte categorii de produse, precum legume-fructe și, posibil, carne.

Fondul Monetar Internațional estimează pentru acest an o creștere economică de 2,8%, potrivit celor mai recente comunicări, după misiunea FMI în România, în luna iunie.

Banca Mondială a îmbunătățit în iunie prognozele de creștere economică pentru România de la 2,5% la 2,8% pentru acest an și de la 2,7% la 3,2% pentru anul următor.

Totodată, Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va crește cu 2,5% în 2014 și cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.