Analiză: Impactul războiului din Ucraina și al lockdownurilor din China asupra economiei mondiale

Războiul din Ucraina și lockdownurile din China perturbă lanțurile de aprovizionare, erodând creșterea și împingând inflația la maxime pe 40 de ani. Acestea sunt principalele motive pentru care Bloomberg Economics și-a șters 1.600 miliarde de dolari din estimarea privind PIB-ul mondial în 2022.

Dar dacă acesta este doar un impact inițal? Războiul și boala nu durează o eternitate. Însă problema de bază, o lume din ce în ce mai divizată de-a lungul unor disensiuni geopolitice, pare să devină una din ce în ce mai acută.

Bloomberg Economics a realizat o simulare a modului cum ar putea arăta o inversare accelerată a globalizării pe termen lung. Aceasta indică o planetă semnificativ mai săracă și mai puțin productivă, cu un comerț întors la nivelurile de dinaintea momentului în care China a aderat la OMC. O lovitură suplimentară: inflația ar fi probabil mai ridicată și mai volatilă.

„Fragmentarea va persista,“ spune Robert Koopman, economist-șef al OMC. Acesta previzionează o „globalizare reorganizată“ care va veni cu un cost: „Nu vom mai putea folosi producția low-cost la fel de extensiv ca în trecut“.

Timp de trei decenii, o caracteristică definitorie a economiei mondiale a fost capacitatea de a produce din ce în ce mai multe bunuri la prețuri din ce în ce mai mici. Însă ultimii patru ani au adus o serie de perturbări în creștere, acestea riscând să aducă în fața economiilor avansate o problemă de care acestea au crezut că au scăpat de mult timp: cea a penuriilor. Țările emergente s-ar putea confrunta cu amenințări privitoare la securitatea energetică și alimentară, iar toată lumea se va lupta cu prețuri ridicate.

Privită dintr-un unghi, toată această situație e parte a unei rupturi la nivel mondial între democrația și piețele libere occidentale și autoritarismul chinez și rusesc. Însă nu e nevoie să crezi într-o luptă între bine și rău pentru a vedea posibilele costuri.

Bunuri de aproximativ 6.000 mld $, echivalentul a 7% din PIB-ul mondial, sunt tranzacționate între țări democratice și autocrate. Pentru a ilustra riscurile destrămării acestor legături, Bloomberg Economics a introdus un tarif de 25% pe acest trafic într-un model al economiei mondiale. Rezultatul: comerțul mondial scade cu aproximativ cu 20% în raport cu un scenariu fără această decuplare, coborând la niveluri de la sfârșitul anilor í90, înainte ca China să adere la OMC, ca procent din PIB. O schimbare uriașă.

Pe termen lung, lumea ar fi cu 3,5% mai săracă decât dacă comerțul se stabilizează la actualul nivel.

Ar apărea câștigători, însă tranziția ar fi de durată și ar provoca blocaje severe, aducând o perioadă de inflație ridicată și volatilă.

Indiferent dacă sunt definite de o divergență de natură ideologică, sau pur și simplu de interese divergente într-o lume multipolară, rupturile sunt reale.

Intensitatea șocurilor actuale de pe urma războiului și bolii va slăbi, însă nu și forțele din spatele procesului de deglobalizare, proces care va duce la o lume cu creștere mai redusă, prețuri mai mari și volatilitate sporită.