Analiză Grayling: Guvernul a păstrat și după pandemie tendința de a legifera tot mai mult în locul Parlamentului, prin ordonanțe; parlamentarii au nevoie în medie de 2 ani pentru a aproba un act adoptat de Guvern

România este țara din Europa Centrală și de Est care a adoptat în anul 2022 cele mai multe acte normative, majoritatea inițiate de Guvern, Executivul de la București menținând tendința de a guverna prin ordonanțe, începută în contextul pandemiei, arată o analiză Grayling, companie de consultanță în comunicare și relații guvernamentale.

Tendința de a emite multe ordonanțe de Guvern este asemănătoare și în restul țărilor din ECE.

“Datele AcTrend Report arată o tendință alarmantă de guvernare prin ordonante și, practic, o concentrare a inițiativei de legiferare în mâinile Executivului. Este o tendință regională, nu doar la nivelul României, de îndepărtare a instituțiilor de la atribuțiile lor clasice, tradiționale. Principala explicație este legată de contextul excepțional al ultimilor ani, care a impus adoptarea de măsuri excepționale. Este însă interesant de urmărit cum va evolua această tendință în anii ce urmează și, mai ales, este important ca aceasta să nu afecteze rolul instituțiilor statului așa cum este el prevăzut de legile fundamentale”, a declarat Cristi Crețan, Country manager Grayling România & Bulgaria.

În 2022, România a adoptat peste o treime (573) din totalul de 1437 de acte normative aprobate în 8 țări din Europa Centrală și de Est, arată  studiul AcTrend .

Dintre actele normative aprobate în România, 60% au fost inițiate și adoptate de Executiv, în timp ce Parlamentul a reușit să încheie procesul legislativ pentru doar 15% dintre  Ordonanțele aprobate de Guvern în 2022.

Studiul Grayling AcTrend a analizat schimbările legislative din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Croația, în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022.

În clasamentul statelor din ECE după numărul de acte normative adoptate, România este urmată de Polonia, cu 189 de acte de legislație primară, Slovacia – 176 și Croația – 158. La polul opus se află Serbia (60) și Ungaria (83).

În ceea ce privește procedurile legislative, studiul AcTrend mai arată că parlamentarii români au nevoie, în medie, de 2 ani pentru a aproba un act legislativ adoptat de Guvern.  În consecință, în 2022 au fost finalizate procedurile legislative de aprobare a actelor normative adoptate de Guvern în timpul pandemiei. În 2023 și 2024 vor prevala, cel mai probabil, ordonanțele pe teme economice (inflație, energie) emise de Guvern în 2022.  

În comparație cu media perioadei 2013-2017, se înregistrează o creștere cu 14% a numărului de legi adoptate de țările ECE. În România, însă, evoluția este mult mai accelerată, în ultimii cinci ani fiind înregistrată o creștere medie de 30% a numărului de legi adoptate în Parlament.

Cea mai semnificativă creștere vine însă din nou pe zona actelor legislative date de Guvern. Dacă până în 2019 Guvernul emitea în jur de 100 de ordonanțe anual, în 2020, pe fondul crizei generate de pandemie, numărul acestora a crescut de peste două ori. Astfel, în 2020 România a atins un record de 235 de ordonanțe, care reprezintă aproximativ 80% din totalul de 298 de legi aprobate în Parlament în acel an, transformând Guvernul în principala putere legislativă.

Însă studiul arată că această creștere înregistrată în 2020 în contextul excepțional al pandemiei s-a menținut și în anii care au urmat. 

Anul 2022, marcat de începerea războiului din Ucraina, inflație și creșterea prețurilor la energie, a favorizat din nou un număr ridicat de ordonanțe emise de Guvern, acestea ajungând la 229, în timp ce numărul total de legi adoptate de Parlament a fost de 385. Dintre cele 385 de legi, 10% sunt proiecte de adoptare a altor ordonanțe emise de Guvern în anul 2022.