ANALIZĂ: Franța așteaptă un nou guvern, fără contestatari

Este vorba despre un guvern mai omogen, fără Arnaud Montebourg, scandalagiul de la Economie, și fără alți miniștri de asemenea critici față de “politica de austeritate” a Executivului, ca Benoît Hamon (Educație) și Aurélie Filippetti (Cultură), dar există riscul îngustării în mod periculos a susținerii de care poate beneficia președintele socialist ales în mai 2012, comentează agenția.

La mai puțin de cinci luni de la nominalizarea lui Manuel Valls la Palatul Matignon, cei doi conducători ai Executivului au decis să tranșeze, luni, dezacordul dintre linia oficială – restaurarea competitivității țării prin ajutarea întreprinderilor și prin tăieri din cheltuielile publice – și linia alternativă, reprezentată de cei excluși, ostili “reducerii în marș forțat a deficitelor publice”, considerată o măsură contraproductivă pentru creșterea economică și care penalizează păturile populare.

Menit să le impună autoritatea, acest gest are loc în contextul în care François Hollande, dar și Manuel Valls, sunt nepopulari în rândul majorității francezilor, potrivit sondajelor, pe fondul marasmului economic persistent – o stagnare a creșterii pe primul semestru și un șomaj la cel mai înalt nivel.

Dintre toate guvernele Republicii a V-a, deci începând din 1958 încoace, Guvernul Valls I a fost unul dintre cele cu cea mai scurtă viață, cu excepția celor formate între scrutinuri prezidențiale și legislative. Nici Manuel Valls și nici François Hollande nu s-au exprimat despre criza de la vârful statului, pe cât de violentă, pe atât de intempestivă.

Potrivit Palatului Elysée, alegerea unei demisii a întregului Guvern, în loc de o remaniere de mai mică amploarre, “vizează să asigure că noul (Guvern) se va înscrie total și în mod real în coerență cu linia stabilită de către șeful statului”.

Pentru a verifica această “coerență”, premierul i-a primit unul câte unul pe miniștrii demisionari. Primit la rândul său timp de o oră, luni, de către șeful statului, Valls s-a întâlnit a doua oară cu Hollande luni seara.

– Act de autoritate

După acest act de autoritate impusă de către tandemul executiv, este logic ca participanții la “frondă” din Partidul Socialist, care și-au multiplicat în ultima perioadă criticile față de politica economică și socială a Guvernului să nu mai facă parte din acesta. Însă consecința va fi o slăbire periculoasă a majorității parlamentare care susține Guvernul.

Socialiștii și aliații lor radicali numără 305 deputați, în contextul în care majoritatea absolută este de 298 de voturi.

Ales cu susținerrea ecologiștilor și unei părți a extremei stângi, François Hollande nu mai poate conta nici pe aceștia din urmă – trecuți într-o cvasi-opoziție – și nici pe Verzi, care nu au făcut parte din Guvernul în exercițiu și care au revenit la libertatea de a vota cum doresc.

“Eu rămân în cadrul majorității”, a declarat luni seara Benoît Hamon pentru France 2. De Valls “ne-am despărțit amiabil”, a dat asigurări Arnaud Montebourg după ce a fost primit de către premier. El a anunțat că-și “reia libertatea”. “Voi continua să apăr ceea ce cred că este drept pentru Franța”, a adăugat el, dând asigurări că “politica de austeritate” din Europa este criticată, în prezent, de către toate părțile.

Duminică, Montebourg a declarat că i-a cerut lui François Hollande o “schimbare majoră” a politicii economice a Franței, după ce a cerut, sâmbătă, o “ridicare a tonului” față de Germania. François Hollande declara miercuri că nu vrea o confruntare “față-n față” cu Berlinul.

Duminică seara anturajul lui Manuel Valls a apreciat că Montebourg a “încălcat o linie galbenă”.

Mai mulți reprezentanți politici de pe eșicherul politic au preconizat, luni, o disoluție, ca răspuns la criza guvernamentală, inclusiv președinta Frontului Național (FN, extremă dreapta) Marine Le Pen.

“Este o criză politică și nu este departe de criza regimului”, a declarat liderul François Bayrou (centru). “În joc este explozia stângii, cu două tabere care se află de-acum în confruntare deschisă”, a subliniat el.