Analiza de luni. Proasta administrare a celor șase primari de sector supraaglomerează rând pe rând fiecare școală din București. Decontul este la profesori, părinți și elevi

♦ În ultimii cinci ani, numărul de clase pregătitoare din școlile din București a crescut cu 30% ♦ Generatiile care intră acum la clasa pregătitoare, copii născuți în 2017 în mare parte, vin pe un vârf al natalității în București, vârf pe care primarii în funcție îl știau încă din 2017 și nu au pregătit nicio soluție pentru el ♦ Atunci când crești într-un an de la trei la șase clase pregătitoare pe aceeași infrastructură școlară, soluția este să împingi clasele de gimnaziu, toate sau unele dintre ele, la școala în mai multe schimburi ♦ Când numărul de clase pregătitoare crește cu 30%, iar în multe școli ai dublare de la an la an, când nu ai mai construit nimic și sălile vechi de clasă devin insuficiente, singura explicație este un management defectuos. Cine răspunde? În teorie, primarul. În practică, nimeni.

Primarul este cel care știe cum se dezvoltă orașul sau câte locuințe noi, câte familii, câți copii de grădiniță sau de școală sunt sub acoperișurile caselor din orașul, din sectorul său. El autorizează blocuri, mii de locuințe noi și apoi îi trimite directorului de școală o listă cu noi adrese arondate scolii pe care o conduce. Așa se face că în Bucu­rești avem 34 școli care în ultimii cinci ani si-au dublat numărul de clase pregătitoare. Toate școli vechi, pentru că primarii de sector avizează blocuri, nu și școli.

Primarii sunt cei care administrează clădirile școlilor. Ei sunt cei care ar trebui să adapteze dezvoltarea ur­ba­nă la infrastructura șco­lară. Avizez 10 blo­curi? Asta îmi va genera atâția elevi în plus în acea zonă.

Am săli de clasă pen­tru ei? Am profesori sufi­cienți? Cum mă pregătesc să integrez dezvoltarea urbană pe care am avizat-o cu nevoia familiilor care se mută acolo?

Pentru primarii din București astfel de întrebări nu-și fac loc pe lista de priorități. Avizează blocuri, sute de locuințe, trimit către școli în fiecare an zeci de adrese noi, pentru că orașul se dezvoltă, sectorul se dezvoltă, pe orice parcelă de teren liber apare un bloc.

Școlile încep procesul de înscriere la clasa pregătitoare, își fac planul bazându-se pe ceea ce știau din anii trecuți. Dar planul lor nu mai bate cu realitatea din teren.

ZF a identificat mai multe școli din București, în toate sectoarele, care au trecut în planul de școlarizare două sau trei clase pregătitoare și s-au trezit cu un număr dublu de clase.

Un număr de 34 de școli din București și-au dublat numărul de clase pregătitoare în cinci ani, spune Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).

Pe listă este și Școala Gimnazială „Sf. Constantin și Elena“ din sectorul 6 al Capitalei, care propusese inițial trei clase pregătitoare.

„Noi am propus trei clase pregătitoare și am ajuns la șase, s-a făcut suplimentare pentru că au venit mai mulți copii, acum avem 125 de copii înscriși. Noi suntem pregătiți, avem și cadre didactice, am suplimentat numărul lor la șase. Nu avem probleme cu spațiul sau cu cadrele didactice“, au spus pentru ZF reprezentanții Școlii Gimnaziale „Sf. Constantin și Elena“ din sectorul 6 din Capitală.

Lista de la ISMB include și Școala Gimnazială nr. 80 din sectorul 3, care a ajuns la 10 clase pregătitoare în anul școlar ce urmează să înceapă, față de cinci clase în urmă cu cinci ani școlari. Școala propusese un număr de opt clase pregătitoare pentru 2024 – 2025, dar cererea a fost mare, de 232 de copii, astfel că numărul de clase a fost suplimentat.

Tot în sectorul 3 este și Școala Gim­nazială nr. 195 (Hamburg), cu nouă clase pregătitoare ce vor primi în bănci aproape 200 de elevi.

„Nevoile actuale ale școlii sunt funcțio­narea programului instituției într-un singur schimb, o mai mare disciplină școlară, disci­plină sprijinită de o legislație școlară clară, precum și construirea laboratoarelor de fizică, chimie, TIC, a sălilor de lectură, a cabi­netelor metodice, a spațiilor de depozitare, arhivare. Momentan ne aflăm într-un amplu proces de reabilitare, extindere și renovare a școlii, care va acoperi toate aceste nevoi“, au spus reprezentanții Școlii Gimnaziale nr. 195 (Hamburg) anterior pentru ZF.

Sectorul 3 s-a dezvoltat foarte mult în ul­ti­mii ani, cu multe apartamente noi constru­ite pe o suprafață aproape cât un nou cartier. De altfel, 10 dintre cele 34 de școli care și-au dublat numărul de clase pregătitoare în ultimii cinci ani sunt în sectorul 3.

Al doilea sector în clasamentul după acest criteriu este sectorul 6, cu șase școli cu dublul claselor pregătitoare în 2024 – 2025 față de 2019 – 2020.

Toate școlile cu număr dublu de clase pregătitoare sunt vechi, deși Ciprian Ciucu, pri­marul secto­rului 6, reales cu o majoritate covârșitoare de voturi pentru un nou man­dat, susținea că el condiționează construcția de apartamente de construcția de școli noi.

„Vrei să faci 2.000 de apartamente, îna­inte vii să-mi faci o școală acolo. Mai întâi re­cepționezi școala și apoi recepționezi apar­tamentele“, a spus Ciucu într-o emisiune la Prima TV.

La egalitate cu sectorul 6 ca număr de școli cu număr dublu de clase pregătitoare, este sectorul 2, cu șase școli și el, doar că acolo sunt și școli care au crescut de la una la două clase pregătitoare, pe când în sectorul 6 vorbim despre școli cu cinci sau șase astfel de clase.

Astfel, din datele oficiale reiese clar că este o nevoie mai mare de clase pregătitoare, de corpuri de școli care să le găzduiască și de învățători care să stea la catedră. 

Dar vine această nevoie din creșterea numărului de copii, crește natalitatea în Capitală? Nu.

Datele arată că în ultimul deceniu natalitatea a scăzut cu 24% în București. Dacă în 2014 se nășteau mai mult de 19.430 de copii, în 2023 numărul lor a ajuns la nici 14.850. De altfel, în ultimul an a fost o scădere abruptă, s-au născut cu aproape 3.800 mai puțini copii în 2023 față de 2022, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la INS.

Astfel, generațiile care intră acum la clasa pregătitoare, copii născuți în 2017 în mare parte, vin pe un vârf al natalității în București, vârf pe care primarii în functie îl știau încă din 2017 și nu au pregătit nicio soluție pentru el.

Se construiesc blocuri noi în zone în care înainte era „deșert“ imobiliar. Da. S-a pregă­tit vreun primar de sector cu săli de clasă noi, cu clădiri noi pentru școli? Nu.

Aceeași infrastrauctură școlară veche primește astăzi un număr dublu de copii și astfel se ajunge la școala în schimburi, două sau trei, la ore ciuntite, 40-45-50 de minute, la pauze de cinci minute, la containere ampla­sate în curtea școlilor.

Cine răspunde? Nimeni.

În 2023 au fost finalizate 13.834 de locuințe noi în București, în creștere cu peste 300% în ultimul deceniu. Doar în ultimul an au fost finalizate cu aproape 1.600 mai multe locuințe noi față de anul precedent. De asemenea, dezvoltarea de „cartiere“ noi din jurul Capitalei, aduce și ea în oraș sute de copii care au locuiesc de fapt în comunele de pe lângă București. 

Capacitatea administrației locale din București de a răspunde cu infrastructură școlară pe măsura numărului de blocuri pe care le-a avizat a fost zero în ultimii ani.

Datele de la INS arată că nicio școală nouă nu a fost construită în București, iar începutul de an școlar prinde mereu alte școli în „hora“ învățatului în schimburi.

Ora de 40 de minute și pauza de cinci sunt discriminatorii, a concluzionat pentru ZF Consiliul Național pentru combaterea discriminării. Se va schimba ceva cu școala în schimburi în București. Nu.

Legea prevede că excepțiile sunt admise în stare de calamitate, de urgență, iar dacă ne uităm la cum arată astăzi infrastructura școlară este aproape de calamitate. Copii și profesori care fac naveta câțiva kilometri de la un sediu al școlii la altul, elevi care învață în containere, școli care nu au biblioteci, laboratoare sau săli de sport.