Analiza de luni. Care sunt cele zece mari eșecuri recente care și-au pus amprenta asupra economiei României: de la închideri de fabrici și falimente, la concedieri de mii de oameni

♦ Economia României trece printr-o perioadă dificilă, creșterea a frânat brusc și peste așteptări, după ce motoarele pare că s-au gripat unul câte unul ♦ Situația este marcată de mai multe particularități locale – de la majorările de impozite și taxe la instabilitatea de pe plan politic ♦ Totuși, ea trebuie pusă și în contextul geopolitic global care, la rândul său, face ca și mai multă incertitudine să planeze asupra mediului de business autohton l În ce fel se resimte această prudență? Companiile își pun pe hold investițiile, iar consumatorii își pun pe hold cheltuielile. Pentru cât timp? Nimeni nu știe ♦ Dar dincolo de amânarea unor decizii de dezvoltare, mai există un efect care a lovit din plin multiple sectoare – restructurarea activității, ori asta s-a tradus în închideri de fabrici, concedieri de angajați, insolvențe sau chiar falimente ♦ ZF a adunat zece dintre eșecurile majore ale perioadei recente. 

Industria auto se restructurează și renunță la mii de locuri de muncă locale

Valul de restructurări din industria auto germană, anunțat încă de la începutul anului trecut, când zeci de mii de locuri de muncă erau deja programate pentru eli­minare, a ajuns și în România. Și continuă „să facă valuri“. Anul trecut, Au­mo­vio, fostul Con­ti­nental Automotive Ro­mânia, anunța că va elimina 641 de poziții în cele trei centre din țară: 288 la Iași, 117 la Sibiu și 236 la Timișoara. Bosch a anunțat la rân­dul său reducerea a aproximativ 510 poziții la centrul din Timișoara până la sfârșitul anului 2030, ca parte a unui plan global de eliminare a 3.400 de locuri de muncă în divizia Global Business Services.

Și acestea sunt doar două exemple. Mai recent, producătorul de componente și sisteme de siguranță pentru industria auto Joyson Safety Systems a scos la vânzare spațiile industriale deținute în localitatea Ribița, județul Hunedoara, în contextul consolidării operațiunilor compa­niei în hubul din Arad.

La rândul său, Adient, lider global în producția de scaune auto, a anunțat în 2026 că închide fabrica din Ploiești, județul Pra­hova și renunță la cei 1.000 de salariați. Grupul mai are alte patru unități locale.

De altfel, primele rezultate financiare pe 2025 confirmă restructurarea din domeniul auto: Hella, Aumovio Technologies, Pirelli și Adient au pierdut în total peste 1.800 de oameni. Per ansamblu, sectorul a pierdut aproape 16.000 de salariați, adică peste 10% din forța de muncă, iar asta într-un singur an, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).

O fabrică nouă, de 70 mil. euro, închisă după nici patru ani

În urmă cu câteva luni, grupul chinezesc Haier anunța că scoate la vânzare fabrica de frigidere din Ariceștii Rahtivani din Prahova, pe care a închis-o în 2025. E vorba de o unitate pe care o deschisese în 2021, în urma unei investiții de circa 70 mil. euro, din care o treime ajutor de stat.

Această închidere a reprezentat unul dintre cele mai mari eșecuri recente pentru economia locală.

Închiderea Haier a lovit din plin economia autoh­tonă pentru că fabrica provine dintr-o industrie – cea de electrocasnice – care promitea să pună România pe harta Europei drept un hub de producție. De altfel, și chinezii afirmau recent că piața locală este pentru ei un hub. Totuși, au decis să renunțe la proiectul local.

Haier Tech România producea în Ariceștii Rahti­vani frigidere încorporabile și standard, pentru cele trei mărci ale Haier Europe – Candy, Hoover și Haier. Capacitatea totală a unității este de un milion de pro­du­se, potrivit celor mai recente date ZF. Fabrica se află în Parcul Industrial Allianso din Ariceștii Rahti­vani, în apropiere de Ploiești, pe o suprafață de 63.000 mp. Terenul măsoară de două ori mai mult – 130.000 mp.

În momentul în care fabrica a fost inaugurată, în pandemie, piața de electro-IT se afla pe val. Între timp, din cauza inflației ridicate, din cauza conflictelor și războaielor și din cauza dobânzilor mai mari, oamenii sunt prudenți în achiziții și cumpără mai puțin.

Un fost colos industrial, la vânzare fără cumpărător

România avea asigurat lanțul valoric pentru indus­tria navală, esențială inclusiv pentru sectorul de apărare, prin Liberty Galați, furnizor de tablă și pentru nave. Acum însă, fostul colos cândva strategic se află într-o situație critică. În urmă cu câteva săptămâni, Tribunalul Galați a aprobat planul modificat de valo­rificare a acti­velor Liberty Galați, iar o nouă licitație va avea loc pe data de 19 iunie 2026 și vizează atât Combinatul Siderurgic ce apar­ți­ne Liberty Galați, cât și Fabrica de țevi ce aparține Liberty Tubular Products Galați.

Prețul de por­nire este de 444 mil. euro pentru Liberty Galați și 18,9 mil. euro pentru Liberty Tubular Products Galați. La prima licitație, în martie, la prețul de 690 mil. euro, combinatul nu și-a găsit cumpărător.

„Pentru un ac­tiv indus­trial de ase­menea dimensiu­ne, prima licitație reprezintă adesea un test de piață. Inte­resul a existat și s-a concre­tizat prin achizi­țio­narea caie­telor de sar­cini, vizite în ca­drul com­binatului și semna­rea unor acorduri de confi­den­țialitate. Astfel de tran­zac­ții necesită însă ana­lize com­ple­xe și timp pentru struc­turarea unei decizii investiționale“, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol. Spre compara­ție, industria de apărare po­loneză a preluat unul dintre puținii producători de oțel rămași în viață ai țării. Oțelăria Huta Czestochowa, cu 1.300 de angajați și trecută prin mai multe reorganizări și falimente, ultimul sub con­ducerea Liberty Steel, care în România are Sidex Galați (Liberty Galați), va livra produse specializate, inclusiv plăci de blindaj, și se va pregăti să participe la proiectele de energie nucleară ale Poloniei.

Reindustrializare din faliment și cu 1.000 de oameni în prag de concediere?

Compania NVL B.V.&Co. KG, parte din grupul Rheinmentall Germania, a semnat cu Ministerul Apă­rării Naționale un contract de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare, potrivit ultimelor da­te făcute publice de MApN.

„Contractul prevede achiziția a două nave de pa­tru­lare maritimă și a două vedete de intervenție pentru scafandri. Obiectivul celor două proiecte SAFE este de a întări capacitatea defensivă a Româ­niei și de a contribui la stabilitatea regională și la securitatea fron­tierelor maritime ale Uniunii Europene și NATO“, se arată pe site-ul ministerului.

Cu toate acestea, pe site-ul mapn.ro nu apare nicio informație cu privire la locul și modul în care se vor produce aceste nave, deși toate declarațiile oficialilor din ultima lună indicau șantierul naval Damen Mangalia ca loc de producție.

Cum se pot construi nave de aproape un miliard de euro într-un șantier în faliment, care urmează să concedieze toți angajații?

Situația de la Damen Mangalia este una critică. Toți cei 1.011 angajați urmează să fie concediați în două etape, pe 25 iunie și respectiv 16 iulie, după cum se arăta în notificarea CITR, lichidatorul judiciar al șantierului din Mangalia. Decizia vine după ce Tribu­nalul Constanța a dispus la final de aprilie intrarea în faliment a Damen Mangalia.

Mai mult, activele șantierului urmează să fie scoa­se la vânzare la prețul de 184 mil. euro, într-o licitație ce va avea loc 29 iunie.

O investiție nouă oprită în pofida ajutorului de stat

Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială, a renunțat la construcția fabricii de rășini din Onești (județul Bacău), un proiect de 100 mil. euro, cu 46,6 mil. euro ajutor de stat de la Mi­nisterul de Fi­nanțe.

„Am anunțat deja inclusiv la Bursă, la mi­nister și către bănci că din cau­za prețului nejus­tificat de crescut la e­ner­gia e­lectrică și gaze, am oprit investiția și am re­turnat ba­nii ministe­ru­lui“, a declarat Ștefan Vuza, ac­ționarul Chim­complex și președintele Consiliului de Administrație.

Oficialii companiei transmiteau anterior că obiectivul principal al a­cestei fabrici îl repre­zen­ta asigurarea inde­pen­denței totale a Ro­mâniei față de importu­rile de chimicale prin fabricarea locală a rășinilor epoxidice, folosite în industria auto, în cea de adezivi, vopsele, componente electrice și electronice și în alte industrii.

De la unul dintre cei mai mari exportatori, la zero clienți

Taparo, companie antreprenorială prezentă de 20 de ani pe piața mobilei, perioadă în care s-a re­mar­cat ca un important ex­por­tator, dar și un major furnizor al IKEA, este la un pas de fa­liment. Fir­ma a intrat în insolvență în noiembrie 2024, fiind primul mare semnal de alarmă din sectorul mobilei.

Apoi, în vara lui 2025, compania a renunțat și la ultimii angajați, după ce a înștiințat AJOFM Maramureș că face concedieri colective, fiind afectați 193 de salariați din 205 câți mai avea. Măsura a fost justificată prin blocarea activității, lipsa de lichidități, pierderea bazei de clienți și imposibilitatea susținerii cheltuielilor cu personalul. Spre comparație, în 2023, firma avea aproape 900 de oameni pe ștatele de plată.

Taparo a stat ani la rând în topul celor mai mari exporta­tori de mobilă, a­jun­gând și pe locul doi sau trei în cla­sament, liderul fi­ind „vecinul“ din județul Maramureș – Aramis Invest.

Conform celor mai recente date, Taparo exporta peste 80% din producție, iar unul dintre cei mai importanți clienți era IKEA. Însă, pe site-ul grupului apăreau și nume precum JYSK, OTTO (re­tailer german de mo­bi­lă, haine etc.), Argos (retai­ler britanic) și NEXT (retailer de haine, mobilă etc.).

Halele stau goale în așteptarea echipamentelor

Germanii de la Diehl ar fi pus „on hold“ investiția de 40 mil. euro anunțată din 2022 și demarată în 2023 la Brașov. CTP, dezvoltatorul, a finalizat încă din 2024 ha­lele pentru Diehl, însă în continuare acestea sunt goa­le, fără echipamente de producție, potrivit datelor ZF.

Diehl Controls, producător german de compo­nente pentru electrocasnice, parte din grupul Diehl Group, anunța în septembrie 2023 construcția fabricii de la Brașov, care ar fi cea de-a treia unitate a grupului din Europa, după cele din Germania și Polonia.

Oficialii companiei spuneau la acea vreme faptul că viitoarea fabrică urma a fi gata la jumătatea anului 2024, moment în care va începe și producția, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. Ba mai mult, grupul restructurează între timp și activitatea din Polonia. Numărul locurilor de muncă va fi redus cu până la 20%, însemnând că aproape 200 de persoane vor rămâne șomere.

Reprezentanții sindicali consideră că industria europeană a electrocasnicelor este distrusă sistematic de o luptă inegală cu producătorii asiatici, scrie presa din Polonia.

Cel mai mare angajator privat din județul Teleorman se închide

Fabrica de rulmenți din Alexandria, cel mai mare angajator privat din județul Teleorman, deținută de acționari japonezi, a anunțat recent închiderea treptată a activității și concedierea colectivă a celor peste 820 de salariați.

Mutarea face parte dintr-un proces mai amplu de restructurare prin care grupul japonez JTEKT Corporation, listat la bursele din Tokyo și Nagoya, își reduce prezența industrială europeană.

Pe 27 februarie, grupul a semnat un acord preliminar pentru vânzarea a șapte filiale din Franța, Cehia, Maroc, Belgia și SUA către un vehicul de investiții consiliat de firma germană DUBAG. Fabrica din Alexandria nu a fost inclusă în acel pachet.

Firma JTEKT Bearings Romania a obținut în 2024 afaceri de 434 mil. lei, similare celor din anul anterior. Rezultatele pe 2025 nu sunt publice.

Profitabilitatea slabă îi determină pe suedezi să plece din România

Grupul suedez Lindab, producător de acoperișuri, hale metalice și sisteme de ventilație, și-a vândut ope­rațiunile din România către antreprenorii slovaci Ma­rián Kapusta Sr. și Marián Kapusta Jr., marcând astfel fi­na­lul prezenței com­pa­niei pe piața lo­cală de profile metalice.

Tranzacția a in­clus fabrica de la Ște­făneștii de Jos, din județul Ilfov, îm­preună cu ope­ra­țiunile de depozita­re și echipa de vân­zări, un busi­ness care generează ve­ni­turi anuale de a­pro­ximativ 210 mili­oane de coroane suedeze (circa 18 milioane de euro) și angajează în jur de 100 de persoane.

Decizia de ieșire din Europa de Est a fost anunțată de Lindab încă din decembrie 2024, când compania a comunicat că divizia Profile Systems din regiune a înregistrat o profitabilitate nesatisfăcătoare de-a lungul mai multor ani, din cauza dezvoltării slabe a pieței, a volatilității prețurilor la materii prime și a inflației ridicate a costurilor.

Piața românească de acoperișuri metalice este dominată de producătorul local Bilka, controlat de antreprenorul Horațiu Țepeș. Compania cu sediul în Brașov și-a consolidat poziția de lider și continuă expansiunea internațională.

Din faliment, în topul mondial, apoi în insolvență, iar acum din nou în faliment

Producătorul de sis­teme de siguranță pen­tru scaunele auto pen­tru copii Holmbergs Safety System SRL (fosta Te-Rox Prod), din Pașcani, județul Iași, a intrat în faliment în 2025 la un an după ce și-a cerut insolvența. Gru­pul sue­dez Holm­bergs a pre­luat afacerea româ­nească de la an­trepre­noarea Doina Cepalis, în 2020.

Pentru produ­că­to­rul din România, aceas­ta nu a fost prima peri­oadă dificilă însă, antre­prenoarea Doina Cepa­lis povestind ante­rior pentru ZF cum a reușit să redreseze situația. De această dată însă, alta a fost soarta businessului.

În momentul intrării în insol­ven­ță, ZF scria că firma a intrat în inca­pa­ci­tate de plată la propria cerere după ce cel mai mare client al fabricilor autohtone, un grup din Franța, a intrat la rândul său în incapacitate de plată, declanșând pro­bleme de cashflow și de în­ca­sări pentru busi­nessul local. A­poi, firma con­tro­lată de suedezii de la Holmbergs a op­tat pentru faliment.