ANALIZĂ. Cum a ajuns România în top 15 țări din lume cu cel mai mare deficit comercial la săpun? Piața locală nu mai are de 20 de ani nicio fabrică mare de profil

♦ România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producție din București în 2004, după ce anunțase planuri de expansiune ♦ Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

România a avut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, un deficit comercial de peste 110 milioane de dolari doar pe segmentul de săpun, iar asta în condițiile în care aproape tot consumul este asigurat din import, pe piața locală existând astăzi doar afaceri mici și medii în această industrie.

Valoarea din 2021 plasează România între primele 15 țări din lume după deficitul comercial pe săpun, aproape de India și Irak, prima fiind cea mai populată țară din lume, iar cea de-a doua o economie fragilă, marcată de varii războaie și conflicte.

Cum a ajuns România în această situație? Piața locală nu mai are de 20 de ani nicio fabrică mare de profil.

Dove (marcă a Unilever), Protex (Colgate-Palmolive), Palmolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) și Nivea (Beiersdorf) se numără printre cele mai cumpărate branduri de săpun de pe piața locală, conform celor mai recente date ale ZF. Este vorba astfel de branduri interna­ționale, aflate în portofoliul unor giganți străini. Ce altceva mai au ele în comun? Sunt exclusiv aduse din import, pentru că atunci când vine vorba de săpun   atât solid, cât și lichid, toți acești giganți văd România drept o piață de vânzare, de consum, nu și una de producție.

De altfel, dintre acești giganți, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală și a locuinței, mai exact detergent. Un alt grup mare care produce local   tot detergent, dar și produse de îngrijire a părului   este Procter & Gamble.

Anterior, și gigantul Colgate-Palmolive a avut în România fabrici și de săpun și de pastă de dinți și de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică impor­tantă de săpun, investițiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni și mai degrabă axate pe producție artizanală.

România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producție din București în 2004, după ce anunțase planuri de expansiune. Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

Chiar și așa, compania se află în continuare cu brandurile Protex și Palmolive în top jucători din piața săpunului ca vânzări. Doar că bunurile vin de peste graniță, punându-și astfel umărul la deficitul comercial de 110 mil. dolari în 2021, potrivit datelor worldstopexports.com. Acestea mai arată că valoarea deficitului este relativ constantă (o scădere de doar 1,4% în 2021 versus 2020), semn că nu există schimbări sau investiții majore în domeniu.

În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producția de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 – Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere.

La finalul lui 2022, existau 234 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri cumulate de 1,6 mld. lei. Piața a crescut ca valoare în ultimii ani cu aproape 20% între 2020 și 2022 – însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenți pre cum Dalli (care a anunțat însă că închide fabrica de la Timișoara), InterstarChim sau Unilever. Nu există niciun producător major doar de săpun.

Printre cei mai mari actori locali în domeniu se numără Misavan din Iași   care are un portofoliu amplu de produse de curățenie, ce cuprinde însă și săpun lichid și Cahm Europe care a început ca un jucător dedicat pieței HoReCa, dar ca s-a dezvoltat.

Și producătorul de cosmetice Farmec are săpun lichid în portofoliu, însă acesta are o contribuție redusă la totalul businessului dominat de produse cosmetice și de curățenie a locuinței.

Pe segmentul săpunului lichid, care e în plină ascensiune, mâncând din cota de piață a săpunului solid, mărcile private câștigă și ele teren, în special pe fondul prețurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piața e dominată tot de nume cunoscute.

În bună parte, vânzările de săpun destinate consumatorilor finali sunt dominate de companii străine mari, care aduc totul din import.

Conform datelor worldstopexports.com, cei mai mari exportatori europeni de profil sunt Germania (1,4 mld. dolari), Polonia (726 mil. dolari), Franța (637 mil. dolari), Italia (603 mil. dolari) și Olanda (542 mil. dolari).